În conformitate cu HG nr.246, anexa 3, Serviciul vamal (SV) acordă scutirea de accize la vămuirea mărfurilor importate de către beneficiari, inclusiv de către intermediari selectați în urma licitației, destinate realizării proiectelor de asistenta tehnică sau investițională. Care este modalitatea de acordare a scutirii de accize a companiei ce se ocupa de import, comerț cu ridicata și amănuntul a produselor petroliere, care livrează aceste produse unei instituții, ce face parte din proiect de asistenta tehnica?

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Excluderea depunerii unei garanţii care să asigure plata eventualelor drepturi de import aferente plasării în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import diverse echipamente utilizate pentru construirea, repararea sau întreţinerea infrastructurii sub supravegherea și pe răspunderea unei autorități publice sau beneficiarilor stabiliți în anexa nr.2 din Hotărârea Guvernului nr. 246 cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare,

Băncile în proces de lichidare urmează să prezinte informații conform Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din 21 august 2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 22611 din Codul fiscal?

Mâine, 1 martie 2019, vor ieși de sub tipar două ediții ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova. În nr. 66-75 va fi publicat Codul civil în redacție nouă și Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, iar în nr. 76-85 vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Decret pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare al sistemului electroenergetic (în valoare de 55 milioane USD) (nr. 1106-VIII, 22 februarie 2019).

Terenurile proprietate privată și cele cu destinație agricolă, aflate în proprietate privată și trecute în proprietatea statului, în baza dreptului succesoral, ca fiind fără stăpân sau confiscate, precum și construcțiile care intră în proprietatea statului, se vor transmite cu titlu gratuit Agenției Proprietății Publice. La moment, acestea se transmit autorităților publice locale. Ieri, 26 decembrie 2018, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor.

Prețurile de transfer se referă la alocarea de către companiile multinaționale a profiturilor sale către membrii grupului corporativ în scopuri fiscale. Astfel, o companie va alege, în mod normal, să transfere profiturile sale în țări cu rate de impozitare mai mici și să raporteze câștiguri mai mici în țările cu rate de impozitare mai mari.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea termenului de exploatare al unor autovehicule permise pentru introducerea în Republica Moldova. Astfel, autorul inițiativei propune ca, în cazul interzicerii plasării sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zonă liberă a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, să fie stabilit alt termen de exploatare – 10 ani.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la modificarea Hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială.

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

În perioada 9-15 octombrie 2017, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 382,2 mil. lei, fiind perfectate per total 10 831 de declarații vamale.

Veniturile bugetului consolidat central la situația din 31 martie curent au fost executate în mărime de 13 225,7 mil. lei sau 22,2 % față de suma precizată în mărime de 59 472,8 mil. lei. Comparativ cu anul precedent, acestea au fost executate la nivel de 106,8%. Datele sunt incluse în Raportul privind executarea bugetului consolidat central la situația din 31 martie 2019.

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova amintește despre aplicarea, începând cu 1 octombrie 2017, a perfectării electronice a declarațiilor vamale de tranzit T1 pentru toate posturile vamale. Prin implementarea acestui concept, Serviciul Vamal se aliniază celor mai bune practici internaționale în domeniul administrării vamale, prin simplificarea și digitalizarea procedurilor aferente procesului de vămuire.

În Monitorul Oficial de vineri, 7 septembrie curent, a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal cu privire la procedura de vămuire a mijloacelor de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova în vederea obținerii numerelor de înmatriculare neutre. Acesta stabileşte modul de obținere a numerelor indicate în baza unui nou formular tipizat.

Serviciul Vamal al RM reiterează că, la intrarea în Republica Moldova, persoanele fizice au dreptul să introducă nelimitat numerar în monedă națională, precum și numerar și cecuri de călătorie în valută străină. Totuși, dacă suma depășește 10 mii de euro sau echivalentul lor de persoană, aceasta urmează a fi declarată în scris, cu completarea formularului tipizat DV-6, unde va fi indicată suma, proveniența și destinația banilor. Ulterior, în baza acestei declarații, va fi eliberat formularul tipizat TV-28. Obligativitatea declarării sumelor ce depășesc plafonul de 10 mii de euro este prevăzută și la ieșirea din țară, doar că, în acest caz, suma scoasă nu poate depăși 50 mii de euro sau echivalentul lor.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvernului privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018. Potrivit documentului, redistribuirea alocațiilor a fost solicitată de unele autorități publice centrale. Astfel, vor fi redistribuite mijloace financiare Cancelariei de Stat (303,1 mii lei), Ministerului Justiției (2814,2 mii lei), Ministerului Afacerilor Interne (60 471,1 mii lei), Ministerului Apărării (4 531,2 mii lei), Consiliului Superior al Magistraturii (1 055,2 mii lei) etc.