Potrivit art. 34 alin. (22) şi (23) din Codul contravenţional (CC), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a CC se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime stabilite. Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întâi.

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori și baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o constituie sumele care se includ în salariile calculate și alte recompense, cu excepția tipurilor de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Dispoziția nr. II-03/10-749 din 22 ianuarie 2019 privind Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019.

Prin Hotărârea nr. 20 din 04.07.2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 260 alin. (4) din Codul fiscal (CF). Prin această hotărâre, Curtea a declarat neconstituțional textul „amendă în mărime de 3 600 lei pentru fiecare factură” din art. 260 alin. (4) din CF.

În Monitorul Oficial din 7 decembrie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Legii privind sistemul public de asigurări sociale, împreună cu decretul ei de promulgare. Documentul a fost elaborat în scopul excluderii prevederilor care au caracter de aplicabilitate permanentă dintr-o lege adoptată anual. Documentul prevede modificarea art. 5 din Lege. Astfel, Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și declarația privind evidența nominală a asiguraților sunt parte componentă a dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit,

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul sesizării pendinte la Judecătoria Chişinău, pe rolul căreia se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul Y (Banca comercială), aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva agentului economic X. Conform prevederilor art. 9 din Legea insolvabilității nr.149 din 26.09.2012 (în continuare — Legea nr.149), procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate, stabilite în art. 10. al Legii.

Terminalul POS este un dispozitiv special prin intermediul căruia se efectuează operaţiuni cu utilizarea fizică a cardului de plată. Fiind amplasat la comercianţi, conectat la sistemul băncii printr-o linie telefonica, permite efectuarea în timp real a autorizării, înregistrării şi transferului de mijloace băneşti direct din contul plătitorului în cel al comerciantului, cînd plata este efectuată cu ajutorul unui card de plată.

Termenul de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacțiile economice externe – contracte vânzare-cumpărare, barter, export în regim de consignație etc, se va majora de 2 la 3 ani. Prevederea este inclusă în pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal, votat joi, 26 iulie, de Parlament.

Prin Hotărârea nr. 20 din 4 iulie 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 260 alin. (4) din Codul fiscal. Curtea a declarat neconstituțional textul „amendă în mărime de 3 600 lei pentru fiecare factură” din articolul 260 alin. (4) din Codul fiscal.

Avantajele Ghișeul unic electronic au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Bălţi de către Vitalie Iurcu, secretar de stat; Aurel Casian, director executiv al Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității II (PAC II); Douglas Muir, director de program Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova; Galina Codița, directoarea filialei Bălți a Camerei de Comerț și Industrie. La eveniment au participat oameni de afaceri din Regiunea Nord a țării, reprezentanți ai altor filiale a Camerei de Comerț și Industrie din nordul țării.

Astăzi, 30 noiembrie 2018, în MO sunt publicate modificările și completările la Codul fiscal, aprobate de Parlament pe data de 1 noiembrie curent. În această informație comunicăm termenii de punere în aplicare a modificărilor, prin derogare de la prevederile Codului fiscal și Legii nr.100 cu privire la actele normative (data punerii în aplicare a acestora). Astfel, din 1 noiembrie sunt aplicate modificările art. 103 al.1 p.18, care prevede energia electrică importată şi livrată către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice și energia electrică importată de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice, cu excepţia serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se prezintă anual, pînă la data de 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 30 iunie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

Principiile generale de utilizare și exploatare a echipamentelor de casă și de control (ECC) au fost stabilite prin Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor (MO al RM, 2019, nr. 94-99, art. 191), care va intra în vigoare la 15 aprilie 2019. Obligativitatea aplicării ECC, obligațiile utilizatorului și plătitorului, regulile de exploatare ale acestora, până la 15 aprilie 2019, sunt stabilite în Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474/1998)

Regulamentul privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.38/1 din 24 august 2018, a fost publicat în MO din 28 septembrie curent. Documentul reglementează aplicarea măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv; identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; controlul intern, elaborarea și implementarea politicilor și programelor proprii pentru prevenirea fraudelor indicate; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte.

Şedinţa Grupului de Lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul căreea au fost puse în dezbateri întrebările ce ţin de revizuirea surselor de completare a Fondului de susținere socială a populației şi prezentare a proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, propus de Ministerul Tehnologiei Infirmaționale și Comunicațiilor, s-a desfăşurat pe 29 mai curent.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă şi la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) se obliga să scaneze informaţia din carnetele de muncă, iar angajatorii au fost obligaţi să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Procesul urma să fie definitivat la data de 15 decembrie 2018. În condiţiile în care subiectul respectiv a fost mediatizat prin mai multe surse mass-media, inclusiv Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md”, la expirarea termenilor de scanare au început să parvină un şir de adresări de la persoanele fizice care nu sunt încadrate în câmpul muncii şi până la etapa actuală nu au prezentat carnetele pentru scanare.

Termenul-limită de adoptare a deciziilor cu privire la repartizarea dividendelor de către întreprinderile de stat și municipale este 30 aprilie, iar de achitare a dividendelor de către acestea este data de 30 iunie. Amintim contribuabililor vizați unele aspecte ce țin de perfectarea dărilor de seamă.