În rezultatul controlului fiscal, a fost exclusă de la deducere o anumită sumă a TVA, care a fost transferată la cheltuieli. Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale sau nu? Art. 102 din Codul fiscal (CF) conține norme ce stabilesc condițiile de atribuire a TVA la deducere sau la costuri, cheltuieli în funcție de destinația utilizării mărfurilor, serviciilor procurate.

În curând va apărea de sub tipar ediția nr. 5(60) a P.P. „monitorul fiscal FISC.md”  în care, ca de obicei, vă propunem materiale relevante, actuale și necesare pentru activitatea contabililor, auditorilor, experţilor în domeniul fiscal, analiştilor economici etc.   Noutatea acestui număr este rubrica Sectorul agrar, în care ne-am propus să vă oferim răspunsuri la întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile în acest domeniu.

Cum se tine evidenta contabila a contractului de leasing financiar la locatar? Actele normative ce conțin reglementări aferente leasing-ului financiar sunt următoarele: — Legea cu privire la leasing nr. 59 din 28.04.2005 — Standardul naţional de contabilitate (SNC) ”Contracte de leasing”. ”, aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr.18 din 06.08.2013

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite la finele lunii iulie curent a fost la nivel de 156,8%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea economiei, susțin autorii informației operative cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova (conform datelor la 31.08.2020), făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În analiză este menționat că, în scopul atenuării impactului efectelor generale de pandemia COVID-19 pentru perioada de urgență, Banca Națională a Moldovei a întreprins unele măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, a fost diminuată rata de bază de la 4,5% până la 3,0%, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă până la 38,5%, și, ulterior, până la 34%.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Agricultura este una din activitățile de bază, caracteristice pentru Republica Moldova. Chiar dacă avem foarte multe companii în acest domeniu, nu există răspunsuri la toate întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile. Astfel, vă invităm la seminarul ”Contabilitatea în agricultură” Înregistrează-te Program:

Aspecte generale Pe pagina web1 a Ministerului Finanţelor, în conținutul versiunii plasate a IFRS2, recepționate la 4 ianuarie 2018, se regăsește și Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 „Contracte de leasing”. Noul standard, care va înlocui actualul IAS 17 „Contracte de leasing”, devine obligatoriu pentru perioadele de raportare cu începere de la 1 ianuarie 2019. Aplicarea anticipată este permisă entităților, care utilizează deja IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienții”3.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

În cadrul entităților, în special a celor producătoare și comerciale, stocurile ocupă o cotă semnificativă în activele circulante ale acestora, iar, uneori, și în suma totală a activelor. Specific pentru stocuri este și caracterul lor dinamic, ceea ce deseori face dificilă gestiunea lor. Problema dată poate fi soluționată prin transmiterea organelor de conduce, în termen util, a informației analitice despre starea stocurilor, informație extrem de necesară în cadrul elaborării, implementării sau ajustării politicii de gestiune a stocurilor. Analiza stocurilor reprezintă și o verigă de legătură dintre contabilitatea și auditul intern al acestora.  

1. (28.26.10) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea proprietății declarate în proces de insolvabilitate? 2. (28.26.9) Se aplică mecanismul taxării inverse față de instituția financiară care este în procedura de insolvabilitate, pentru livrările de bunuri efectuate?

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului menționat, din suma înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Arhiva Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică efectuează plăți în folosul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul juridic? În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil un impozit în mărime de 12% din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.