În Monitorul Oficial din 1 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 53 din 29 aprilie 2021 cu privire la aprobarea Raportului privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020.   Astfel, cele 10 autorități abilitate cu funcții de control (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Agenția pentru Protecție Consumatorilor și Supravegherea Pieței; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Serviciul Vamal; Agenția Națională Transport Auto; Autoritatea Aeronautică Civilă; Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice și Serviciul Fiscal de Stat) din numărul total de controale planificate au realizat 57,42%, fiind resimțit impactul moratoriului impus asupra controlului de stat, în contextul pandemiei.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei, leasingului operaţional sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale. În sensul alineat dat, prin mijloacele fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se înţeleg mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă, locaţiune, leasing operaţional, concesiune, ale căror cheltuieli aferente, potrivit contractului nominalizat, revin arendaşului, locatarului sau concesionarului. 

La 12 aprilie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 6745 locuri de muncă vacante, în ușoară scădere comparativ cu numărul celor de la sfârșitul lunii martie.   Cele mai multe locuri libere sunt în mun. Chișinău – 2732. În mun. Bălți agenții economici declară vacante 937 funcții, iar în UTAG – 122. Cele mai puține locuri de muncă vacante sunt înregistrate în Glodeni – 5.   Din numărul total, circa 25% (1659) de locuri de muncă vacante sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate.

În trimestrul III al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 8074,3 lei, fiind în creștere cu 2,9% față de trimestrul precedent și cu 9,3% față de trimestrul III al anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în sectoarele informații și comunicații (18118,4 lei); activități financiare și de asigurări (14099,3 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (13799,1 lei).  

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte: 25 iunie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Potrivit Ordinului Ministerului transporturilor și infrastructurii drumurilor nr.172/2005 cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto, normele de consum de combustibil (lubrifianţi) în transportul auto sunt destinate pentru calcularea semnificaţiei normate a consumului de combustibil, pentru ţinerea evidenţei statistice şi operative, determinarea preţului de cost al transporturilor şi altor tipuri de lucrări de transport, planificarea necesităţilor întreprinderilor în vederea asigurării cu produse petroliere, efectuarea calculelor la impozitarea întreprinderilor, realizarea regimului de economie şi păstrare a energiei produselor petroliere utilizate, realizarea decontărilor cu beneficiarii de mijloace de transport, conducătorii auto etc.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

La 29 martie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 6753 locuri de muncă vacante ( la data de 11 ianuarie 2021angajatorii erau în căutarea a 4867 angajați) , cele mai multe fiind înregistrate în mun. Chișinău – 2732, iar în mun. Bălți – 935. Cele mai puține posturi libere sunt declarate în Edineț – 14. Totodată, în primele două luni ale anului curent ANOFM, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, a interacționat cu 35776 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1819 locuri de muncă vacante, constituind circa 27% din numărul total. Pe piața muncii sunt înregistrate 99 locuri de muncă libere pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială,

În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,

Constituie import de servicii procurarea serviciilor de transport a mărfurilor din afara RM în RM în cazul în care aceste servicii sunt prestate de către un nerezident, precum și în cazul dacă aceste servicii se prestează de către un rezident al RM altui rezident? Conform art.93 pct. 9) din Codul fiscal, import de servicii reprezintă prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.

În anul 2017 volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian a crescut cu 23,8% comparativ cu anul 2016, constituind 17,3 mil. tone. Pentru prima dată în ultimii 4 ani volumul mărfurilor transportate pe cale feroviară a înregistrat creșteri.

Importul a 25 de troleibuze pentru reînnoirea parcului de transport public din mun. Chișinău va fi efectuat cu aplicarea facilităților fiscale și vamale.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal, ale Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și ale Legii cu privire la tariful vamal, se permite, cu titlu de excepție, Î.M. „Regia Transport Electric Chișinău” introducerea în țară și plasarea sub regim vamal de import a 25 de troleibuze, clasificate la poziția tarifară 8702, cu scutire de plata drepturilor de import.

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.

Astăzi, 25 iunie, în MO al RM a fost publicată și a intrat în vigoare Decizia nr. 26-11/1-19/01-2021 a Comisiei  interdepartamentale pentru echipamente de casă și de control din 10 iunie 2021, prin care au fost  aprobate: 1. Regulamentul privind schimbul de date dintre echipamentele de casă și de control și Sistemul  informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”; 2. Regulamentul privind certificarea echipamentelor de casă și de control; 3. Regulamentul privind funcționarea Centrului de certificare a echipamentelor de casă și de  control; 4. Nomenclatorul serviciilor și tarifelor pentru certificarea echipamentelor de casă și de control. 

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2020 a constituit 8107,5 lei și s-a majorat cu 10,2% în termeni nominali și cu 6,2% în termeni reali față de anul 2019. Conform Raportului lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, salariul mediu lunar brut exprimat în valută străină a constituit circa 410 euro sau $468.   Datele oficiale arată că în sectorul bugetar indicatorul a constituit 7313,8 lei, în creștere cu 6,2% în termeni reali,