Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost discutat în cadrul ședinței grupului de lucru, organizat pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cu participarea deputaților, producătorilor autohtoni, reprezentanți ai asociațiilor şi reţelelor de comerţ. Analizei au fost supuse modificările propuse în Legea cu privire la comerţul interior. Autorii proiectului susţin că măsurile au fost întreprinse cu scopul de a spori realizarea produselor alimentare autohtone prin intermediul reţelelor de comercializare.

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

În Monitorul oficial din 11 mai curent a fost publicat un decret ce prevede inițierea negocierilor și aprobarea semnării Deciziei Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană reunit în configurația comerț, Deciziei Subcomitetului vamal RM – UE cu privire la actualizarea Anexei XXVI și a Deciziei Subcomitetului pentru indicații geografice privind modificarea Anexelor XXX-C și XXX-D la Acordul de Asociere. Modificarea anexelor menționate are drept scop ajustarea legislației naționale la acquis-ul comunitar actualizat, asigurarea conformității Codului Vamal al RM cu normele europene, extinderea termenilor de timp prevăzuți pentru apropierea legislației,

Cum se impozitează venitul persoanei fizice obținut în formă de cadouri, premii, câștiguri în cadrul desfășurării de către întreprindere a acțiunilor de publicitate, care nu cad sub incidența noțiunii de campanie promoțională? Care sunt criteriile după care o campanie promoțională este calificată ca fiind anunțată public?

Începând cu anul 2017, legislația stabilește un regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor) fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat. Aceasta reprezintă o treaptă intermediară a afacerii, de la care cetățeanul urmează să progreseze odată cu dezvoltarea afacerii la alte forme de antreprenoriat convenabile, reieșind din specificul activității.   Implementarea unui nou regim fiscal simplificat are drept scop susținerea persoanelor fizice în vederea inițierii de către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a acesteia în oarecare forme organizatorico-juridice stabilite de lege, cum ar fi întreprinzători individuali, societăți cu răspundere limitată, etc.   Respectiv, titlul II al Codului fiscal a fost completat cu un nou capitol, 102, astfel fiind introdusă noua categorie de contribuabili. Totodată, art. 5 din titlul I al CF a fost completat cu pct.361) privind noțiunea generală de activităţi independente, care constituie activităţi de comerț desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia obține venit. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subînțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor, pentru uzul personal al acestora (consumul final).   De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr.231, comerțul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităților comerciale staționare (magazine), staționare provizorii (pavilioane, gherete (chioșcuri)), unităților mobile sau prin alte modalități prevăzute de legislație.   Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice şi juridice (comercianți), indiferent de forma lor juridică de organizare şi tipul de proprietate, precum și cerințele stabilite faţă de aceşti comercianţi şi clasificarea unităţilor de comerţ cu amănuntul sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.931 din 8 decembrie 2011.   Subiecți ai impunerii aferent regimului stabilit (activitate independentă) sunt persoanele fizice rezidente care obțin venituri din activitățile independente, cu excepţia activităților menţionate la art. 88, 90 şi 901, în sumă ce nu depăşeşte 600 mii lei într-o perioadă fiscală.   Venitul obţinut în urma desfășurării activităţii date este impozitat la o cotă de 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3 mii de lei anual. Conform prevederilor art.6910 din CF, obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare. Acesta constituie venitul din desfășurarea activităților în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor). Respectiv, calcularea impozitului pe venit se va efectua prin aplicarea cotei impozitului de 1% asupra venitului din activități independente. În cazul în care suma impozitului determinat constituie mai puțin de 3 mii lei, contribuabilul este obligat, în temeiul art.6911 din CF, să achite impozitul în mărime de 3 mii lei.   Pentru veniturile, altele decât cele obținute în rezultatul desfășurării activităţii independente, obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se apreciază în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă.   Exemplul 1: Contribuabilul este înregistrat ca persoană care desfășoară activitate independentă. Aceiași persoană fizică, în acelaşi timp, are și statutul de angajat în calitate de paznic la un agent economic în baza contractului individual de muncă. Cum se apreciază obligaţiile fiscale ale persoanei în situaţia data şi cum se vor impozita veniturile obţinute de salariat?   După cum am menţionat, pentru veniturile, altele decât veniturile rezultate din desfăşurarea activităţii independente, obligaţiile aferente impozitului pe venit se determină în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă. Respectiv, veniturile obţinute de către contribuabil sub formă de salariu se vor impozita în modul stabilit de art. 88 din Codul fiscal conform cotelor stabilite de art. 15 lit. a) din Cod.   În conformitate cu prevederile art. 697 alin. (2) din CF, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 se realizează prin depunerea cererii de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, contribuabilii interesați urmează să depună la organul fiscal ,,Cererea de înregistrare/încetare a activității şi de înregistrare/radiere din evidenţă a MCC pentru persoanele care desfăşoară activitate independentă”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017.   Conform anexei nr.2 la Ordinul indicat, în calitate de documente care vor servi drept temei pentru înregistrarea activității independente și a mașinii de casă și control (MCC) se recunosc: 1) Copia buletinului de identitate; 2) Copia de pe documentul ce atestă procurarea legală a MCC de pe piața internă (copia facturii sau a facturii fiscale, după caz); 3) Contractul privind asistența tehnică pentru MCC; 4) Cartea tehnică; 5) Registrul de evidență a serviciilor de asistență tehnică pentru MCC; 6) Registrul MCC; 7) Instrucțiunile de folosire, instalare, exploatare, întreținere a MCC; 8) Copia documentului eliberat de instituția financiară ce confirmă deschiderea contului bancar (după caz); 9) Înştiinţare de recepţionare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, însoţită obligatoriu de copia notificării. 10) Documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la momentul iniţierii activităţii independente. Copiile de pe documentele nominalizate se legalizează de către contribuabil prin aplicarea semnăturii.   Potrivit Legii nr.231, comercianții trebuie să notifice autoritatea administrației publice locale de nivelul I, autoritatea administraţiei publice a municipiilor Chişinău şi Bălţi sau a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv. Comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ. Notificarea se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială şi/sau loc de vânzare.   Persoanele fizice, pentru a-și înregistra activitatea independentă, urmează să se prezinte la subdiviziunea SFS în a cărei rază teritorială de deservire îşi au adresa de domiciliu cu cererea și documentele menționate.   Perioada de aplicare a regimului simplificat începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea. Depunerea repetată a cererii în perioadele fiscale ulterioare nu este necesară.   Exemplul 2: Persoana fizică se înregistrează în calitate de persoană care desfășoară activitate independentă pe parcursul perioadei fiscale (la data de 15 septembrie). Care este mărimea obligaţiei fiscale a persoanei?   Potrivit prevederilor art.699 alin.(2) din CF, pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, aceasta se consideră perioada de la data înregistrării contribuabilului în Registrul fiscal de stat, în conformitate cu art.6913, şi până la încetarea activității în decursul anului sau până la finele anului calendaristic.   Obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare (art.6910 alin.(1) din CF). În baza art.6912 alin.(1) din CF, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3 mii lei anual. Prin urmare, persoana care desfășoară activități independente urmează să achite impozit pe venit pentru perioada septembrie - decembrie în mărime de 1% din venitul din activități independente, dar care nu trebuie să constituie mai puțin de 3 mii lei pe an.   Calcularea impozitului se efectuează anual cu achitarea impozitului la buget în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător, la contul trezorerial de venituri al bugetului unității administrativ-teritoriale conform adresei de domiciliu/reședință a contribuabilului. Codul IBAN pentru fiecare contribuabil în sensul simplificării achitării va fi indicat în Confirmarea privind luarea la evidenţa fiscală a persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă. În cazul înregistrării venitului din desfășurarea activității independente într-o perioadă fiscală ce depășește suma de 600 mii lei, fără înregistrarea activității într-o formă organizatorico-juridică conform legislației, persoana fizică este pasibilă sancționării conform art.263 din Codul contravențional, dacă acțiunile nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute de Codul penal (despre faptul dat persoana este informată în Confirmare).   Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectând reglementările aprobate de Guvern. În acest sens, pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 obligă contribuabilii care, potrivit legislației în vigoare, au obligația ţinerii contabilităţii, să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea MCC. În perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă şi de control utilizate în activitate.   Exemplul 3: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă comercializează detergenţi. Pe parcursul perioadei fiscale curente, în urma activităţii desfăşurate, obţine venit în sumă de 450 mii lei. Care este obligaţia fiscală a persoanei la sfârşitul perioadei fiscale, luând în calcul faptul că contribuabilul, odată cu înregistrarea sa în calitate de persoană care desfăşoară activitate independentă, a achiziţionat maşină de casă şi control în sumă de 1 150 lei? Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?   Dat fiind faptul că venitul impozabil obţinut în urma desfăşurării activităţii independente constituie 450 mii lei, impozitul pe venit calculat aferent venitului obţinut în perioada fiscală constituie 4,5 mii lei ( 450 000 x 1% = 4 500 ).   Totodată, menţionăm că, în perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) MCC utilizate în activitate, prin depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) în termen de până la 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Respectiv, din suma impozitului pe venit calculat 4,5 mii lei se va deduce suma de 1,15 mii lei.   Astfel, impozitul spre plată care urmează să fie achitat de către contribuabil va fi de 3,35 mii lei. Potrivit prevederilor art. 698 din CF, contribuabilii – persoane fizice care desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art.44 alin.(2) din Cod. În scopuri fiscale, contribuabilii sunt obligaţi să ţină evidenţa vânzărilor şi procurărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern pentru contribuabilii care ţin evidenţa contabilă.   Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace bănești sau sub formă de proprietate materială; b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor în care aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.   Astfel, la efectuarea decontărilor în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sunt obligate să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern, eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea. Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente înregistrează vânzările şi procurările în Registrul-jurnal de vânzări şi procurări (pct.12 din Indicaţiile metodice privind particularităţile ţinerii evidenţei vânzărilor şi procurărilor în scopuri fiscale de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, aprobate prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017).   La întocmirea Registrului-jurnal se vor respecta următoarele cerinţe: 1) Registrul-jurnal se întocmeşte într-un exemplar pe suport de hârtie pentru fiecare perioadă fiscală de gestiune, cu excepţia cazului prevăzut la subpct.7); 2) filele Registrului-jurnal pe suport de hârtie se numerotează în ordine crescătoare şi se şnuruiesc. Pe ultimă filă a Registrului-jurnal se indică data şi numărul de file confirmate prin semnătura persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente; 3) înregistrările se efectuează în ordine cronologică în baza documentelor justificative; 4) vânzările şi procurările în valută străină se reflectă în Registrul-jurnal în monedă naţională conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării veniturilor sau efectuării cheltuielilor (plăţilor); 5) în Registrul-jurnal se înregistrează doar vânzările şi procurările legate de activitatea independentă; 6) sumele veniturilor şi cheltuielilor se totalizează la finele perioadei fiscale de gestiune sau, după caz, pe fiecare lună (trimestru) cu total cumulativ de la începutul perioadei fiscale de gestiune; 7) dacă la sfârşitul perioadei fiscale de gestiune în Registrul-jurnal a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi folosit pentru înregistrarea vânzărilor şi procurărilor anului de gestiune imediat următor.   Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente este obligată să păstreze Registrele-jurnal, Registrele MCC, copia borderoului şi documentele justificative o perioadă de cel puţin 4 ani. Darea de seamă privind impozitul pe venit - Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. De asemenea, în baza prevederilor art.295 lit.g1) din CF, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în cadrul pieţelor create în condiţiile art.12 din Legea nr.231 cu privire la comerţul interior, sunt scutite de plata taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări de servicii.   Exemplul 4: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă, comercializează produse de uz casnic. Totodată, pe parcursul perioadei vinde nuci unui SRL, această vânzare nefiind calificată drept activitate de întreprinzător, deoarece acestea provin din gospodăria casnică. Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?  

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Crearea unui sistem de transport rutier durabil și eficient, care contribuie la dezvoltarea echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este scopul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), reflectat în Programul de dezvoltare strategică a autorităţii pentru anii 2018-2020. Documentul,elaborat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul Programului „Reforme Structurale în Moldova”, a fost prezentat în cadrul evenimentului intitulat „Parteneriate pentru îmbunătățirea performanței coridoarelor comerciale”.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Potrivit normelor stabilite de Acordul de aplicare a Articolului VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerţ 1994 (GATT 1994), la care RM este parte, și prevederilor Legii nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), sunt stabilite șase metode de determinare a valorii în vamă. Astfel, ar fi bine, mai întâi de toate, a clarifica în ce moment apare necesitatea de aplicare a metodei în baza costului unitar al mărfii sau altfel numită — ,,metoda deductivă”, prevăzută de art. 15 din Legii nr. 1380/1997.

Baza impozabilă a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii o constituie unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii care corespund activităţilor expuse în anexa nr.1 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.

Pentru al doilea an consecutiv, Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” participă la expoziția națională Fabricat în Moldova, organizată de Camera de Comerț și Industrie.

Începând cu 1 octombrie 2018, se modifică cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice la 12% anual, iar mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate vor putea fi declarate voluntar de către deținători, fără ca ei să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Acestea și alte prevederi fac parte din pachetul legislativ de reformă fiscală, ce are ca scop stimularea mediului de afaceri, creșterea competitivității agenților economici, precum și perfecționarea legislației fiscale.

Kaurma, Pistil de fructe, Miere de Codru, Miere din Codrii Tigheciului, Mousse de miere cu pomuşoare de pădure, Brânză de capră de Măgura, condiment pisat uscat din ardei roşu dulce – acestea sunt cele şapte produse care au fost identificate în urma unui studiu, elaborat de experții Proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Asigurarea Respectării Drepturilor de Proprietate Intelectuală” în Republica Moldova în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) şi pot obţine statutul de produse tradiționale moldovenești cu indicații geografice protejate.

Odată cu publicarea pe 17 august 2018 a Legii nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (MO al R.M. 309-320/500 din 17.08.2018) controalele fiscale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018 au fost interzise, cu unele excepții. Ulterior, prin Legea nr. 243 din 08.11.2018 (MO al RM nr. 441-447 din 30.11.2018) Legea nr. 180 a fost modificată în partea ce ține de efectuarea controalelor pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 și stipulează clar condițiile efectuării controalelor fiscale. Se efectuează controale fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 la persoanele fizice specificate la capitolul 111 din titlul V al Codului fiscal(CF).

În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campania promoțională este modalitatea de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public

Populația economic activă în Republica Moldova în primul trimestru al anului 2018 a constituit 1172,9 mii persoane, în creștere cu 2,4% față de aceiași perioadă a anului 2017, informează Biroul Național de Statistică. Ponderea femeilor din numărul total constituie 50,4%, iar cea a bărbaților — 49,6%. În mediul rural sunt înregistrate mai multe persoanele economic active – 52,4%, pe când în mediul urban — 47,6%. În același timp, populaţia ocupată a constituit 1124,6 mii persoane, fiind, practic, la nivelul trimestrul I al 2017. Ca și în cazul populației economic active, nu au fost înregistrate disparități pe sexe la ocuparea forţei de muncă: activează 50,7% femei și 49,3% bărbați, iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban — 52,7% mediul rural și 47,3% mediul urban.

Colaborarea comercial-economică dintre Republica Moldova și Republica Turcia au fost discutate de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici și Hulusi Kiliç, Ambasadorul Turciei în țara noastră.

În Monitorul Oficial din 18 mai curent este publicat avizul Guvernului asupra inițiativei legislative ce prevede reglementarea procedurii de vânzare cu preț redus a mărfurilor și serviciilor. Amintim că un grup de deputați au înregistrat în luna februarie în Parlament un proiect de lege, prin care se propune adoptarea unui Regulament cu privire la comercializarea produselor și prestarea serviciilor de către agenții economici cu reducere de preț.

Pachetul de legi ce vizează reforma fiscală nu prevede înăsprirea regulilor de joc și nu presupune nicidecum o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri. Afirmația a fost enunțată de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul unei ședințe a Camerei Americane de Comerț, organizată cu scopul de a informa comunitatea de business despre implementarea reformei fiscale. În mesajul său, șeful fiscului a menționat că pachetul de legi este o măsură importantă și bine gândită, asumată de Guvern, reieșind dintr-o analiză profundă a situației economice și vine să perfecționeze și să ajusteze legislația fiscală la evoluțiile economice și sociale atât la nivel național cât și internațional.

Biroul Naţional de Statictică a publicat Raportul pentru trimestrul IV al anului 2017, conform căruia munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului 2016 (5,9%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).