Organizația necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit. Acestea sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut.   Contabilitatea în organizațiile necomerciale este condiționată de un șir de particularități și rezultă din scopul și specificul activității acestora, care astăzi, 21 mai, au fost prezentate în cadrul webinarului organizat de P.P. „Monitorul fiscal FISC.md”.

Dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) este un obiectiv strategic pe termen lung al Ministerului Finanțelor, prevăzut anual în Programul de management al datoriei de stat pe termen mediu. Una din acțiunile Ministerului, pe termen mediu, în scopul realizării acestui obiectiv este extinderea maturității portofoliului de valori mobiliare de stat emise pe piața internă.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Guvernul a realizat în anul precedent 66% din acțiunile planificate, 30% din acțiuni se află în curs de realizare, iar alte 4% nu au fost realizate, principala cauză fiind situația epidemiologică provocată de virusul SARS-Cov-2, comunică Cancelaria de Stat. Domeniile prioritare de acțiune au vizat protecția socială și ocrotirea sănătății cetățenilor, dezvoltarea unei economii durabile, îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional, asigurarea ordinii publice, managementul eficient al finanțelor publice etc.

Trăim într-o eră a economiei și afacerilor digitale. În economie startup-urile sunt la ordinea zilei. Asistăm la uberizarea muncii, pentru că generațiile tinere vor să dispună de mai mult timp și să lucreze per proiect. Companiile vor închiria angajați pentru proiecte, vor lucra cu experți part time și vor apela la metode mai flexibile de contractare a potențialilor angajați. Corporațiile se întrec la nivelul de capitalizare a banilor. Iar piața locală are nevoie de joburi noi, de specialiști care să traducă economia pe înțelesul tuturor.

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

În primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 4,6 mil. tone de mărfuri, cu 0,7% mai puțin decât în perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne cel rutier, care deține 82,5% în structura mărfurilor transportate în perioada menționată sau 3,8 mil. tone de mărfuri, fiind cu 9,3% mai mult față de perioada similară din anul precedent.   Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din mun. Chişinău – 50,8%. În regiunea de dezvoltare Centru cu acest tip de transport au fost transportate 29,1% de mărfuri, în regiunea de dezvoltare Nord – 12,6%,

La SRL “G”, în baza ordinului Serviciului Fiscal de Stat, a fost instituit un post fiscal mobil, agentul economic fiind înștiințat despre acest fapt. Totodată, contribuabilul a fost informat despre obligația de a comunica funcționarului fiscal responsabil de activitatea postului fiscal despre fiecare livrare/procurare de mărfuri/servicii, precum și despre răspunderea pe care o poartă conform art.257 alin.(8) din Codul fiscal care stipulează că efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii SFS responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.

Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) publicat de Banca Națională a Moldovei denotă că, la finele trimestrului IV al anului 2020, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a înregistrat o creștere cu circa 14,0% față de trimestrul IV al anului 2019, fiind mai pronunțată comparativ cu trimestrul III 2020 și comparativ cu perioada similară a anului precedent.   Prețul de ofertă la bunurile imobile noi, prezentate pe piața primară, a crescut cu 17,3% față de perioada de referință, iar la bunurile imobile rezidențiale din cadrul pieței secundare – cu 11,8 la sută față de perioada de referință.

În primele patru luni ale anului 2021 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 9873,3 mil. lei, ceea ce constituie 37,4% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Potrivit Raportului operativ privind executarea BASS, în lunile ianuarie-aprilie au fost acumulate contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 4933,6 mil. lei (32,7% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma a înregistrat o creştere cu 480,2 mil. lei sau cu 10,8%.  

Carnetul TIR va putea fi utilizat la transportarea mărfurilor cu aplicarea unor proceduri simplificate de vămuire (statutul de destinatar agreat) în conformitate cu legislația în vigoare. Pentru realizarea acestei posibilități, beneficiarul procedurii simplificate de vămuire va fi obligat să informeze Serviciul Vamal, prin intermediul sistemului informațional al autorității, despre sosirea vehiculului pentru descărcarea mărfurilor; scoaterea sigiliilor vamale; încărcarea sau descărcarea mărfurilor.   Noile reglementări sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

Intenția de a livra energie electrică în Republica Moldova în perioada 1 aprilie 2019 – 31 martie 2020 este anunțată de patru companii: S.A. „Energocom”, ЗАО „Mолдавская ГРЭС”, ПАО „ДТЭК Павлоградуголь” şi ÎCS „TehGaz Grup” S.R.L. Amintim că, conform procedurilor aprobate, Gas Natural Fenosa crează lista scurtă a potențialilor furnizori care corespund tuturor cerințelor tehnice și le expediază solicitări de prezentare a ofertelor în corespundere cu criteriile stabilite.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în ședința din 30 aprilie 2021, cu vot unanim,  să mențină la nivelul actual rata de bază și facilitățile permanente. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare 2,65% anual, iar ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight  rămân în mărime de 5,15% și, respectiv, 0,15% anual.   Totodată, se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2021 – 15 iunie 2021 cu 2,0 puncte procentuale,

Sistemul național de gestiune a dreptului de autor ar putea fi completat cu reglementări privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, fiind transpusă parțial Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014.   Agenția de stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, ce poate fi consultat până la 15 noiembrie curent.  

Preţurile medii de consum în luna martie curent faţă de luna precedentă au crescut cu 0,96%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,56%, la mărfurile nealimentare cu 0,98% și la serviciile prestate populației cu 0,09%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna martie faţă de luna februarie au crescut preţurile la ulei de floarea soarelui – cu 7,2%, legume proaspete – cu 6,4%, cartofi – cu 5,4%, fructe proaspete – cu 3,2%, făină de grâu – cu 1,9%, crupe – cu 1,8%, pește proaspăt sau refrigerat – cu 1,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 1,2%. Totodată, cu 5,7% au scăzut prețurile la ouăle de găină, iar la brânza de vaci, legume congelate, cacao și praf de ciocolată – cu până la 0,1%.  

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță inițierea procesului de elaborare a poziției de țară pentru comerțul cu bunuri, în contextul negocierilor pe marginea proiectului Acordului de comerț liber RM-EFTA. Recomandările/ propunerile părților interesate cu privire la accesul pe piețele din Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia pot fi expediate persoanei responsabile (daniela.tibuleac@mei.gov.md) până la data de 4 mai 2021.   Amintim, prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA) s-a încheiat pe 25 martie curent, discuțiile fiind axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală,

Serviciul Fiscal de Stat comunică că Lista persoanelor competente în evaluarea bunurilor sechestrate aprobată prin Ordinul nr. 627 din 16 decembrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial din 25 decembrie 2020 a fost actualizată. Evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente din lista aprobată anual de Serviciul Fiscal de Stat.

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.