1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

În perioada organizării și desfășurării alegerilor salariatul poate solicita angajatorului degrevarea de atribuții de la locul de muncă permanent în condițiile legislației electorale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare

Cerințele de organizarea instituțională şi administrarea sectorului zootehnic, cele privind comerțul, condițiile de eliberare a certificatelor zootehnice, dar și drepturile și obligațiile deținătorilor de animale vor fi reglementate de o nouă lege a zootehniei, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului acesteia fiind susținut de Cabinetul de miniștri în ședința din 27 aprilie.    Legea zootehniei se va aplica pentru animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele sau descendenții să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic. În același timp, prevederile legii nu se vor extinde

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, care va stabili obligativitatea racordării valorii bunurilor la prețul real începând cu anul 2018.   După cum au explicat autorii, Legea nr. 130/2021 pentru modificarea unor acte normative prevede că, în declarațiile de avere și interese, subiecții vor indica prețul real achitat pentru bunurile pe care le au în proprietate și care au fost procurate în anii 2018-2021, precum și cheltuielile pentru reparația lor. S-a constatat, însă, că lipsește perioada de referință care ar oferi

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje. Suma TVA  achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste  operații este condiționată de faptul: ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile?   Nerestituibile se consideră ambalajele de transport  care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare,  iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza  condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei din aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele  particularități inerente acestora.

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

Funcția de coordonare și management al asistenței externe va fi atribuită în competența unei singure autorități a administrației publice centrale – Ministerului Finanțelor. În prezent, domeniul coordonării și managementului asistenței externe acordate Republicii Moldova de către comunitatea creditorilor este gestionat de Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat, ultima fiind responsabilă de partea tehnică – coordonarea procesului de programare, monitorizare, gestionare şi evaluare a asistenţei tehnice oferite de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare. În cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent a fost examinat proiectul hotărârii cu privire la unele măsuri de eficientizare a mecanismului de coordonare și management al asistenței externe și modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

În perioada noiembrie-decembrie 2021, autoritatea fiscală a realizat sondajul de opinie privind funcționarea sistemului de petiționare în cadrul SFS, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”. Chestionarul a fost completat de circa 250 de contribuabili.

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului, iar art. 3 alin. (1) din acelați Cod stabileşte că are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022, la evaluarea eligibilității pentru acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului, nu se va aplica scorul indicatorilor de bunăstare (testul proxy), ceea ce presupune că nu se vor lua în considerare bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate/folosinţă familia, prin derogare de la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.   Ministerul Muncii și Protecției sociale propune pentru consultări publice proiectul  de hotărâre de Guvern ce presupune modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului.

Conform art.18 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b).

Întreprinderea „X” a fost creată și respectiv înregistrată în data de 15.02.2021, iar genul principal de activitate constituie comercializarea produselor alimentare în magazinele amplasate în mun. Chișinău, mun. Orhei și or. Rezina, sediul central fiind în mun. Orhei. În acest sens, cum va avea loc achitarea și declararea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pe subdiviziunile întreprinderii pentru anul 2021?