Politica fiscală și vamală pentru anul 2021, adoptată prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020, prevede unele modificări la capitolul ce ține de scutirile acordate persoanelor fizice pentru anul 2021.   Astfel, a fost majorată scutirea personală și scutirea suplimentară majoră cu 5% – de la  24000 lei până la 25200 lei și, respectiv, de la 18000 lei până la 18900 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50%: de la 3000 lei până la 4500 lei. De asemenea, a fost anulată scutirea pentru soți în cuantum de 11280 lei.

Scutirea de TVA fără drept de deducere stabilită la art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal este determinată de îndeplinirea unor condiții, care își pierdе aplicabilitatea în urma nerespectării sau respectării neadecvate a condițiilor respective prevăzute de legislația fiscală.

Conform prevederilor Codului civil al RM, persoana juridică are un sediu indicat în actele de constituire, iar stabilirea şi schimbarea sediului sunt opozabile terţilor din momentul înregistrării de stat. Adresa poştală a persoanei juridice este cea de la sediu, iar toate documentele şi scrisorile intrate la sediu se consideră recepţionate de către persoana juridică.   În cazul în care întreprinderea își modifică sediul, aceasta este obligată să informeze despre modificare, în caz contrar aceasta va suporta consecințe negative prevăzute atât de legislația fiscală, cât și în raporturile de drept civil cu contractanții săi.

O asociaţie patronală din Republica Moldova a contractat servicii de consultanţă de la o întreprindere din România. Apare sau nu obligaţia de achitare a TVA aferent acestor servicii?   Conform art.1 şi art.5 din Legea patronatelor nr. 976 din 11 mai 2000, patronatele sunt organizaţii necomerciale, neguvernamentale, independente şi apolitice constituite în baza liberei asocieri şi egalităţii în drepturi a patronilor din diverse domenii de activitate în una din următoarele forme juridice de organizare: a) asociaţie patronală;b) federaţie patronală; c) confederaţie patronală.

Agentul economic prestează servicii de construcție și reabilitare a unui drum național. Pentru construcția și reabilitarea drumului se extrag materiale sub formă de amestec de nisip și argilă din groapa de împrumut. Materialele extrase sunt utilizate exclusiv în scopul implementării condițiilor contractuale. Potrivit contractului de executare a lucrărilor de construcție și reabilitare a drumului național, agentul economic este scutit de plata impozitelor și taxelor. Ținând cont de prevederile contractuale, are agentul economic respectiv obligația de a calcula și achita taxa pentru extragerea mineralelor utile? 

Stimați cititori, suntem bucuroși să vă propunem un nou număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD” – nr. 4 (45), care iată va ieși de sub tipar. Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei informație utilă activității Dvs., exemple practice și recomandări privind aplicarea corectă a legislației fiscale. Dăm start actualei ediții cu un interviu realizat cu Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în care se face o totalizare a restructurării instituției, se menționează prioritățile în activitatea SFS pentru perioada imediat următoare. Interviul cu titlul „Reorganizarea SFS s-a soldat cu îmbunătățirea procesului de administrare fiscală” îl găsiți în rubrica Prim-Plan.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Partea I Tabela aferentă amenzilor/penalităților aplicate de Serviciul Fiscal de Stat (conform Legii nr. 178 din 26 iulie 2018)

Termenul de înregistrare a organizațiilor necomerciale va fi redus de la 30 la 15 zile, iar înregistrarea acestora va fi efectuată de către Agenţia Servicii Publice. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege cu privire la organizațiile necomerciale. Astfel, cadrul juridic al ONC va fi reglementat deun nou act, Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești urmând a fi abrogată.

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

În anumite situații1 stabilite prin Ordinul nr. 645/2018 SFS „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronica (e-Factura) (în continuare – Lista), în scopul evitării (sau minimizării) riscurilor de neconformare fiscală, contribuabilii înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA, pot fi incluși în lista privind utilizarea obligatorie a e-Facturii în cazul efectuării livrărilor impozabile pe teritoriul ţării. Lista acestora poate fi vizualizată pe pagina web al SFS la accesarea subcompartimentului Utilizatori SIA ,,e-Factura”.  

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

Obligaţia de prezentare a dării de seamă (forma CFV) privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.     Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului despre aprobarea formularului dării de seamă CFV, a Modului de completare și prezentare a acesteia.  

Potrivit pct.5 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020), mărimea subvenției lunare o constituie suma dobînzii lunare achitate pentru creditele contractate în cadrul Programului de subvenționare. Totodată, atît prevederile Legii nr.60 din 23.04.2020, cît și cele ale Regulamentului nu restricționează realizarea dreptului la subvenționare în cazul nerespectării graficului de onorare a obligației față creditor. Este, însă de menționat, că în cazul achitării dobînzii după 31.12.2020, aceasta nu se va subvenționa, chiar dacă este aferentă unei din luni cuprinse în perioada mai-decembrie 2020.

La SRL “G”, în baza ordinului Serviciului Fiscal de Stat, a fost instituit un post fiscal mobil, agentul economic fiind înștiințat despre acest fapt. Totodată, contribuabilul a fost informat despre obligația de a comunica funcționarului fiscal responsabil de activitatea postului fiscal despre fiecare livrare/procurare de mărfuri/servicii, precum și despre răspunderea pe care o poartă conform art.257 alin.(8) din Codul fiscal care stipulează că efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii SFS responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.

Compania a creat în 2016 provizioane pentru garantarea unui contract pe perioada a 2 ani. In 2017 a realizat reparații la bunurile livrate în anul 2016. Cum contabilizăm crearea şi utilizarea acestor provizioane?

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.