Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Începând de astăzi, 9 septembrie, Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) desfășoară două cursuri noi de instruire: unul – pentru specialiștii începători în finanțe publice din cadrul autorităților publice locale (APL) de nivelul doi și altul – pentru aceeași categorie de specialiști din cadrul instituțiilor bugetare. Cursurile sunt desfășurate în baza noilor module ”Planificarea bugetară în APL de nivelul doi” și, respectiv, ”Introducere în finanțele publice”, aprobate de Ministerul Finanțelor. La primul curs de instruire, cu o durată de patru zile, participă 14 specialiști începători din cadrul Direcțiilor finanțe din teritoriu, iar la al doilea curs, cu o durată de trei zile – 14 specialiști din diferite instituții bugetare. Instruirile sunt ghidate de formatori ai Ministerului Finanțelor și CTIF.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 octombrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Conform  art. 228 alin. (3) Cod fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.   Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.202 din 09 septembrie 2020 a fost stabilit nivelul de

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 10 septembrie 2021, Ordinul nr. 75 din 1 iunie curent cu privire la modificarea și completarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin Ordinul MF nr. 215/2015.   Potrivit documentului, sintagma „extrasul trezorerial (Forma FD-033) se substituie cu sintagma „extrasul din cont bancar (Forma FD-031), iar cap. V (Raportarea bugetară) a fost completat cu puncte ce vizează activitatea Trezoreriei de Stat și a celor regionale ale Ministerului Finanțelor.

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

Personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social.   Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică1  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Raportul cu privire la implementarea Planului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2020 a fost prezentat în cadrul ședinței Consiliului executiv al SFS, care s-a desfășurat la data de 1 februarie 2021. Conform documentului, Planul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2020 au fost incluse 80 activități din care s-au realizat pe deplin 73 sau 91%.   Printre cele mai importante realizări menționăm: executarea părții de venituri la buget; consolidarea capacităților instituționale; îmbunătățirea activității de conformare fiscală; dezvoltarea noilor servicii electronice destinate contribuabililor și autorităților publice.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica fiscal și vamală pe anul 2023) vin cu intervenții și la capitolul taxei pe valoarea adăugată, principalele fiind prezentate în continuare în format comod pentru contribuabili. Astfel, oferim redacția precedent a prevederilor CF, modificările operate, conținutul în vigoare a articolelor modificate, precum și scurte comentarii ce țin de aplicarea noilor prevederi.

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

 În cazul în care în actul de control s-a constatat încălcarea de efectuare faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei. 

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse în regim online, iar evidența electronică a persoanelor înregistrate cu acest statut și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va putea fi efectuată prin intermediul sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SIA ÎSȘ). Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului sistemului și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea acestuia a fost aprobat în ședința Executivului din 3 noiembrie curent.   Prin instituirea acestui sistem autoritățile urmăresc asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilirea dreptului la ajutor de șomaj.

În luna iulie 2021 cu transportul public au fost transportați 5,2 mil. pasageri, în creștere cu 23,2% față de luna corespunzătoare din anul precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în luna iulie 2020 față de luna iulie 2019 de 1,9 ori. Majorarea indicatorului a fost asigurată, preponderent, de majorarea numărului de pasageri transportați cu transportul rutier cu 881,2 mii pasageri (+21,2%) și cu transportul aerian – cu 102,7 mii pasageri (de 5,7 ori).   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), în ianuarie-iulie 2021 cu transportul public au fost transportați 34,8 mil. pasageri, în creștere cu 14,1% față de rezultatele înregistrate în aceeași perioadă din anul trecut.