Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Apare sau nu obligația prezentării Declarației privind taxa pe valoare adăugată (Forma TVA12) de către Cabinetul avocatului și Biroul asociat de avocați în cazul importului de servicii furnizate prin mijloace radioelectronice (procurării unui soft de la un nerezident al RM)?   În conformitate cu art. 115 alin. (1) din Codul fiscal (CF), fiecare subiect impozabil, specificat la art. 94 lit. a), c) și/sau lit.e), este obligat să prezinte Declarația privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.  

Executarea bugetului de stat în semestrul I al anului curent a fost afectată de pandemie, care a avut  impact asupra economiei și a populației. Totodată, pentru a asigura ajustarea rapidă a priorităților de finanțare la noile circumstanțe, în luna aprilie au fost operate modificări în Legea bugetului de stat pentru anul 2020.   În cadrul ședinței din 30 septembrie curent, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru aprobarea Raportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2020. Astfel, la situația din 30 iunie 2020, bugetul de stat a fost executat la partea de venituri în sumă de 17 524,5 mil. lei, la cea de cheltuieli – 22 318,3 mil. lei, iar deficitul bugetar a constituit 4793,8 mil. lei.

Cererea de eliberare a Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, precum și copia de pe contractul/invoice-ul în baza căruia se efectuează achiziția de servicii de la nerezident se va depune la Direcţia deservire fiscală (DDF)/ Direcţia generală administrare contribuabili mari (DGACM) unde este deservit contribuabilul sau la adresa de email: mail@sfs.md. Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice că, la data de 29 mai 2020, expiră termenul limită de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2019. Termenul declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul precedent a fost extins în conformitate cu Dispoziția nr.3 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 23 martie 2020.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Procedura de compensare a obligațiilor fiscale este stabilită de art. 175 din Codul fiscal (CF).  Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită. Compensarea se efectuează la iniţiativa SFS sau la cererea contribuabilului, dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.   Una din întrebările deseori adresate de contribuabili este în ce termen organul fiscal trebuie să examineze și să execute cererea de compensare depusă?

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

1. (4.7.10) Apar anumite obligaţii privind acciza la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul zonei economice libere pentru prezentare şi livrare parţială la expoziţie? 2. (4.7.5) La scoaterea din încaperea de acciz a marfurilor destinate exportului se vor aplica accizele sau nu ?

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Ieri, 1 aprilie 2020, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanţare a Proiectului „Eficienţa energetică în Republica Moldova” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia. Proiectul este orientat spre crearea unui instrument financiar necesar pentru reabilitarea energetică a fondului imobiliar al Republicii Moldova ce cuprinde clădiri publice deținute de autoritățile publice centrale și locale, care este caracterizat printr-o performanță energetică scăzută ca urmare a vechimii construcțiilor, cât și a lipsei acute a investițiilor în lucrările de consolidare și sporire a eficienței energetice pe parcursul utilizării lor.

Legea bugetului de stat pentru anul curent urmează a fi modificată. Un proiect în acest sens este elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a recepționat 101 587 Declarații cu privire la impozitul pe venit de la persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pentru perioada fiscală 2019, ceea ce constituie cu 46 174 declarații mai puțin comparativ cu perioada anului 2018.   Această scădere este cauzată de faptul că pentru perioada anului 2018 persoanele fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, au avut obligația de a prezenta 2 declarații cu privire la impozitul pe venit pentru cele două etape distincte în contextul reformei de la 1 octombrie prin care a fost stabilită o cotă unică la impozitul pe venit de 12% comparativ cu 7% și 18%.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Autoritățile, cetățenii și mediul de afaceri în calitate de potențiali beneficiari ai serviciilor publice vor obține o transparență în ceea ce privește serviciile publice administrative, de prestarea cărora este responsabil Guvernul.   În cadrul ședinței Guvernului din 3 septembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și a evenimentelor de viață asociate acestora.