Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova va viza documentele de comerţ internaţional reieşind din funcţiile pe care le exercită şi practica mondială a activităţii Camerelor de Comerţ şi Industrie.

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin HG nr. 204 din 28 martie 1995. Lombardurile sunt instituții creditare care oferă populației posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

În legătură cu modificările efectuate prin Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016 (Monitorul Oficial, 2016, nr. 184-192

Una din particularităţile activităţii AEÎ constă în existenţa permanentă a riscului ca împrumuturile acordate să nu fie parţial sau integral rambursate, iar dobânda calculată, respectiv achitată.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat inițierea licitației publice pentru achiziționarea soluției informatice pentru eficientizarea procesului de licențiere, autorizare şi notificare.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în circumscripția Camerei Teritoriale a Uniunii Executorilor Judecătorești a Republicii Moldova. Executorul judecătoresc este înregistrat ca contribuabil, ține evidența veniturilor și achită impozitele și taxele prevăzute de legislație.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul de emitere a certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire sau desființare pentru lucrările de utilitate publică de interes național.

Conform art. 16 alin. (6) din Codul contravențional (în continuare CC), persoana cu funcție de răspundere este persoana căreia, într-o întreprindere, instituție, organizație, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție, organizatorice ori economice.

Modificările efectuate la Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 — I Prin Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24 octombrie 2008 (în continuare – Lege) (MO, 2016, nr. 441-451/879) au fost operate unele modificări și completări la Codul contravențional al Republicii Moldova (în continuare – Cod), care vizează și activitatea Serviciului Fiscal de Stat.

PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 104 din 9 iunie 2017 (în continuare – Lege) (MO, nr. 229-243/370 din 07.07.2017) au fost efectuate modificări și completări la prevederile unor acte legislative, în partea ce ține de procedurile de lichidare a aghenților economici. Potrivit art. V alin. (1) din Lege, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (11) din Codul fiscal, noile prevederi introduse prin Legea nr. 104 intră în vigoare la data publicării – 07.07.2017.

Mediul de afaceri din Republica Moldova susține proiectul de politică fiscală, vamală și bugetară pentru 2017, dar insistă pe îmbunătățirea acestuia, pentru a exclude carențele în procesul de implementare și executare.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 129 alin. (6) din CF, obligaţie fiscală este obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

Am ajuns la a doua literă din alfabet şi am decis să vorbim despre ceva care în fiecare zi este utilizat de fiecare dintre noi – banii. Poate nu chiar direct fac parte din domeniul fiscal, însă, fără ei nu putem vorbi de Buget, Impozite, TVA etc.

Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (1) din CF, stabilind cauzele şi condițiile săvârșirii încălcării fiscale, prezenta propuneri de lichidare a acestor cauze şi condiții, iar potrivit prevederilor alin. (2) al articolului, dacă în procesul examinării cazurilor de încălcare fiscală au fost constatate indicii de infracțiune, materialele se remit spre urmărire penală organelor de urmărire penală conform competenței.

Amnistia de capital propusă ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicţie cu obiectivele luptei împotriva corupţiei, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.