Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2012, cu impozitul pe bunurile imobiliare, reieşind din valoarea estimată, urmează a fi impozitate următoarele obiecte:

În cazul în care persoana întreținută îşi face studiile la o instituție ce se afă peste hotarele Republicii Moldova, va avea dreptul părintele copilului să benefcieze de scutirea pentru persoanele întreținute la întreprinderea unde este angajat, la determinarea de către angajator a impozitului pe venit din plățile salariale efectuate? În anul 2011, conform art. 35 din Codul fscal, contribuabilul (persoană fzică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

În anul 2011, conform art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

Nu. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) lit. a1) şi lit. c) al Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal (în continuare – Lege), impozitarea bunurilor cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri)din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi şi terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele se realizează în conformitate cu prevederile titlului VI al Codului fiscal, începînd cu 01 ianuarie 2012. Respectiv şi impozitul pe bunurile imobiliare pentru aceste categorii de obiecte urmează a fi calculat din valoarea estimată începînd cu 01 ianuarie 2012. Dacă bunurile respective nu au fost evaluate de către organele cadastrale, vizavi de acestea se aplică prevederile art. 4 alin. (31) din Lege.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Apare întrebarea: agenții economici sunt obligați să actualizeze datele cadastrale în scopul impozitării, dacă de la ultima actualizare au trecut mai mult de: 3 ani – pentru construcții, încăperi cu destinație comercială, încăperi de producție;5 ani – pentru alte bunuri imobile? Potrivit art. 10, alin. (1) şi (2) din legea nominalizată, agenții economici pot alege modul de apreciere a bunurilor imobile (de la valoarea estimată sau de la valoarea de bilanț) ori nu? Reieşind din cele menționate mai sus, nu este clar, rămîne în vigoare prezentarea de către agentul economic a dării de seamă BIJ 1 (în cazul lipsei valorii estimate a bunurilor), sau toți agenți economici prezintă darea de seamă BIJ10 (cu calcularea impozitului pe bunurile imobiliare din valoarea estimată a bunurilor)? Conform prevederilor Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 „Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal” (în continuare –Lege), pînă la 1 ianuarie 2014, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare se reglementează potrivit prevederilor art. 4 alin.(4)-(11) și anexelor nr. 1 și nr. 2 la Lege. Prevederile Legii nu se extind asupra:

Obiecte ale impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, în vederea calculării acestuia, apar clădirile şi construcţiile raportate la mijloacele fixe, în conformitate cu Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Conform art. 35 din Codul fiscal în redacţia în vigoare în 2011 pentru perioada fiscală 2010 contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1 800 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8 100 lei anual. Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

În anul 2012, la serviciul de bază contribuabilul a beneficiat de scutirea personală şi de scutirea pentru persoana întreținută, care îşi făcea studiile cu frecvență la Universitatea Tehnică din mun. Chişinău. La finele anului persoana întreținută a fost angajată în cîmpul muncii, unde a beneficiat de scutirea personală pentru lunile lucrate şi de un venit în sumă de 4 500 lei. Se va păstra la contribuabilul dat pe tot parcursul anului 2012 toate scutirile solicitate la locul de muncă?

În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din plăţile primite conform art. 90, care depăşeşte suma scutirii personale de 8 560 lei în anul 2012, acordate conform art. 33 alin. (1) din CF, sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Prin urmare, avînd în vedere faptul că pe parcursul anului 2012 studentul — persoana fizică a obținut venit care nu depăşeşte scutirea personală, adică de 8 560 lei, acesta nu are obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit. În acelaşi timp, reamintim că persoana întreținută este persoana care întruneşte toate cerinţele specificate în art. 35, alin. (2) din Codul Fiscal, după cum urmează:

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

Articolul 11 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede că toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, se vor interpreta în favoarea contribuabilului. Întrucît apariţia situaţiilur dubioase este întotdeauna legată de calitatea, existenţa sau inexistenţa dovezilor, acest articol încearcă să ofere un rezumat succint al practicii din spaţiul european în ce priveşte proba (dovada), evidenţiind unele practici tipice aferente sarcinii probaţiunii.

Persoana, care intenţionează să activeze în baza patentei de întreprinzător, depune o cerere de eliberare a patentei la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia își are domiciliul sau la locul de desfășurare a activităţii preconizate. Patenta poate fi eliberată și de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. În acest caz, patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.