Luni, 22 septembrie, Republica Moldova a primit o veste bună: în următorii trei ani putem conta pe o asistenţă financiară de până la 450 mil. de dolari din partea Băncii Mondiale. Pe de o parte, proiectele finanţate de Banca Mondială vor contribui la „avansarea țării pe calea integrării europene”, după cum s-a exprimat preşedintele Nicolae Timofti. Pe de altă parte, această asistenţă va contribui la creşterea datoriei publice externe, care şi aşa este la un nivel care îi sperie pe mulţi sceptici şi constituie un motiv de critici dure la adresa guvernării.

Comisia Europeană a anunţat marţi că a acordat o finanţare de un miliard de euro pentru un număr de 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi, printre care se numără şi 300 milioane de euro pentru un proiect de captare a CO2 în Marea Britanie, transmite AFP.

Un clasament mondial privind drepturile lucrătorilor a fost lansat recent de Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (ITUC). Acesta costată că țările din Africa sunt cele mai rele locuri pentru a fi angajat. Țările au fost evaluate pe o scară de la 1 ( cel mai bun) la 5 ( cel mai rău) și au fost analizați 97 de indicatori.

şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, participă, în perioada 03-05 iulie curent, la cea de-a XVIII-a Adunare Generală IOTA, care se desfăşoară la Belgrad, Serbia. Forul internaţional, desfăşurat sub genericul ,,Fii acolo la timpul potrivit-cel mai bun impact in timp util: implicarea contribuabililor si utilizarea de informaţii, de date si alte intervenţii pentru a influenţa comportamentul de confirmare!”, găzduieşte peste 150 de participanţi din cadrul administraţiilor fiscale si organisme internaţionale de profil, inclusiv conducătorii administraţiilor fiscale din 48 tari membre, oficiali de rang înalt din cadrul guvernului Serbiei, Uniuni Europene, OECD, FMI, practicieni fiscali, cercetători şi oaspeţi speciali.

Lituania, Bulgaria, Letonia, Romania, Slovacia si Irlanda aveau, in 2012, cele mai reduse poveri fiscale din Uniunea Europeana, in timp ce ponderea in Produsul Intern Brut a veniturilor din taxe si impozite la nivelul UE a urcat la 39,4%, de la 38,8% in 2011, conform datelor publicate, luni, de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Prim-ministrul Iurie Leancă a făcut declarația în cadrul unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Danemarcei, Martin Lidegaard, care se află într-o vizită de două zile la Chișinău. Oficialii au vorbit despre posibilitățile de intensificare a comerțului bilateral și sprijinul pe care Danemarca îl poate oferi ţării noastre în realizarea Acordului privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană.

Pe parcursul ultimilor nouă ani câştigul salarial mediu lunar pentru angajaţii din învăţământ s-a majorat de 3,5 ori. Astfel dacă în 2005 salariul mediu în învățământ era de puțin peste 880 de lei, anul trecut acesta a atins nivelul de circa 3080 de lei.

Un român face, în medie, şapte tranzacţii pe an cu cardul, iar suma plătită anual este de 257 de euro, foarte departe de nivelul din alte ţări europene, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Românii plătesc doar de şapte ori cu cardul într-un an, nivel similar cu cel al grecilor şi aproape dublu faţă de bulgari (4), însă mult mai puţin decât următorii clasaţi – ungurii (27), italienii (28), cehii (30), slovacii şi polonezii (câte 32), potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) despre plăţile cu cardul în Uniunea Europeană (UE).

Norvegia va interzice cerşetoria în locurile publice, în virtutea unui amendament legislativ dezbătut luni în Parlament, o măsură controversată care-i va afecta în special pe romii de origine română, ministrul Justiţiei invocând «o legătură» între cerşetorie şi infracţionalitate, relatează AFP. Textul prezentat de Guvernul de dreapta prevede autorizarea municipalităţilor să interzică cerşetoria pe plan local începând din vara lui 2014, după care va fi introdusă o interdicţie la nivel naţional, prevăzută începând din vara lui 2015. Măsura urmează să fie adoptată în mod sigur.

În cadrul Strategiei de cooperare pentru 2011-2014, Suedia a implementat în Moldova proiecte în valoare de circa 36 de milioane de euro, relatează NOI.md. Despre aceasta a comunicat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, în cadrul întrevederii cu omologul său suedez, Per Westerberg, exprimînd mulţumiri părţii suedeze.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Patru primării din raionul Hîncești — Ciuciuleni, Drăgușenii-Noi, Pașcani și Secăreni și-au unit eforturile și au creat o întreprindere intercomunitară de servicii comunale, în special de întreținere a drumurilor.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

România: Patronatele din agricultură au anunţat săptămâna trecută că încep o campanie pentru reducerea TVA la carne. Din perspectiva celor care susţin măsura reducerilor de TVA argumentul scăderii poverii fiscale este că ar încuraja consumul, dar, important şi pentru buget, că ar diminua evaziunea fiscală reducând astfel impactul asupra veniturilor statului. Dar ce sorţi de izbândă au astfel de argumente când vorbim de una dintre principalele resurse ale statului?

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat luni că a adăugat Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Polonia pe lista ţărilor ale căror sectoare financiare trebuie să fie supuse unor controale regulate, în încercarea de a evita repetarea unei crize financiare globale. În 2010, FMI a identificat 25 de state pentru care evaluarea sectoarelor lor financiare va fi obligatorie. Aceste evaluări au avut un caracter facultativ înaintea crizei financiare din 2008-2009, care a demonstrat cât de rapid problemele financiare dintr-o ţară se pot extinde şi în statele vecine precum şi în restul lumii.

Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt considerate cele mai corupte ţări din lume, în timp ce la polul opus se situează Danemarca şi Noua Zeelandă, potrivit indicelui de percepţie a corupţiei 2013, realizat de organizaţia Transparency International şi făcut public marţi la Berlin, relatează AFP. Această organizaţie cu sediul la Berlin estimează că aproape 70% dintre ţările din întreaga lume sunt considerate a avea 'o problemă serioasă' de corupţie printre funcţionarii lor. Şi niciunul dintre cele 177 de state analizate în 2013 nu a obţinut un scor perfect.

Moldova sa clasat pe locul 88 în topul anual al celor mai bune ţări pentru iniţierea unei afaceri, întocmit de publicaţia americană Forbes. În 2012 republica se afla pe poziţia 92. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, în total, Forbes a analizat 145 de state, în baza a 11 criterii, în special, nivelul libertăţii cetăţenilor, nivelul de protecţie a dreptului la proprietate şi investiţii, stabilitatea preţurilor, existenţa barierelor pentru exportul şi importul de mărfuri şi servicii, nivelul de dezvoltare a tehnologiilor, măsura influenţării statului asupra businessului, nivelul corupţiei, povara fiscală şi starea pieţei de acţiuni.

Un număr de 57 de agenți economici au fost declarați învingători ai concursului Marca Comercială a Anului, desfășurat de către Camera de Comerț și Industrie și AGEPI și ale cărui rezultate au fost prezentate în cadrul Galei Businessului Moldovenesc,eveniment din agenda expoziției naționale „Fabricat în Moldova”, relatează IPN.

Anul 2014 a fost marcat de politici economice populiste, care s-au accentuat tot mai mult odată cu apropierea alegerilor parlamentare și care au fost deseori în detrimentul rațiunilor economice.