Comitetul de Supraveghere al Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1 a aprobat încă 44 de cereri de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 10,62 mil. lei, înaintate de companiile create sau extinse de emigranți sau rudele acestora. Potrivit estimărilor, vor fi create peste 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 28,20 mil. lei. Din cele 44 de întreprinderi aprobate pentru finanțare nerambursabilă, 43% sunt în faza extinderii/dezvoltării afacerii, iar 57% sunt start-upuri. Totodată, 16 afaceri sunt create de lucrătorii emigranți, care s-au întors de peste hotare, iar 28 — de rudele de gradul I ale emigranților. Datele statistice arată că aproape jumătate din afaceri sunt create și administrate de tineri, iar o treime – de femei.

Desfășurarea activității de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător se permite pe teritoriul pieţelor agroalimentare, pieţelor de mărfuri nealimentare, pieţelor auto, pieţelor de flori, pieţelor de mărfuri second hand, piețelor mixte etc., create în baza deciziei consiliului local,

Proiectele de asistenţă tehnică au fost semnate între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Programele vor contribui la îmbunătățirea statisticii agricole și la promovarea produselor agroalimentare atât în țară, cât și peste hotare. „Proiectele semnate vor fi orientate pe două direcţii principale: prima prevede suport ministerului pentru a implementa politica de promovare a produselor agroalimentare şi alta, provocatoare pentru noi, constă în asistenţa oferită Biroului Naţional de Statistică în vederea îmbunătăţirii statisticilor agricole, unde MADRM va fi un beneficiar indirect”, a explicat ministrul de resort, Georgeta Mincu.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

În baza Dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 548-d din 20 iunie 2017 cu privire la aprovizionarea populației orașului Chișinău cu producția agricolă și miere de albine în anul 2017, preturile de sector, prin dispoziția internă, au stabilit locuri unde se permite comercializarea producției agroalimentare în teritoriu cu antrenarea producătorilor agricoli din complexul agroalimentar municipal și din raioanele republicii.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței va desfășura în semestrul III al anului curent 64 de verificări planificate, potrivit Graficului controalelor pentru anul 2019. Printre companiile ce urmează a fi supuse controalelor de către APCSP sunt: SA Combinatul de articole de carton; ÎS Fabrica de sticlă Chișinău; SRL „Artizana Grup”; SA ICAM; SRL Petrom Moldova; Î.M Piața agroalimentară din Drochia; SA Supraten etc. Domeniile de control vizează supravegherea pieței privind produsele nealimentare și conformitatea serviciilor, metrologie și siguranța ocupațională.

Produsele vor fi considerate ecologice dacă pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale va fi notat termenul «ecologic». Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor respective. Documentul stabileşte cadrul legal pentru activitatea ce ţine de obţinerea produselor agroalimentare ecologice la toate etapele de producție, procesare și distribuție, a controlului acestora, a utilizării în etichetare și în publicitate a indicațiilor aplicabile producției ecologice.

Autoritățile administrației publice locale vor aproba cuantumul taxelor locale pentru activitatea de comerț ca parte componentă a regulamentului de comerț local și vor obține dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în cazurile în care aceasta poate crea obstacole de acces a mijloacelor tehnice speciale (ambulanțe, de intervenții la incendii, vehiculele speciale a băncilor etc.) către obiective de importanță socială sau terenuri publice (sediile autorităților publice, sănătate publică, băncilor, lăcașelor de cult, centrelor comerciale). Tot AAPL vor elabora Regulamente de comerţ local. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr.231 cu privire la comerțul interior. Documentul vine cu noțiuni noi, cu Nomenclatorul unităților de comerț și clasificarea acestora conform specializării, cu determinarea unităților de comerț ambulant și mobil etc.

Circa 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori din 24 de țări ale lumii participă la cea de-a VI-a ediție a evenimentului Moldova Business Week (MBW) ce se desfășoară la Chișinău în perioada 13-16 noiembrie curent. Acesta este considerat unul dintre cele mai importante evenimente economice din țara noastră, fiind consacrat mediului de afaceri, promovării exportului și atragerii investițiilor. MBW este organizat începând cu anul 2014 de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului, iar din anul 2018 organizatorul este Agenția de Investiții.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

Proiecte investiționale în valoare de peste $4 mln., contracte de export de peste $12 mln. și circa 2 022 noi locuri de muncă create — acestea sunt principalele rezultate ale echipei Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) obținute pe parcursul anului 2017.

Programul de atragere a remitenţelor în economie naţională PARE 1+1 va oferi încă 5,85 mil. lei pentru realizarea proiectelor a 25 de antreprenori. Ei au semnat vineri contractele de finanţare nerambursabilă cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM).

IFAD a anunţat concursul pentru recepționarea cererilor de finanțare pentru anul 2019 (deschis pentru perioada 1 noiembrie 2017 – 01 februarie 2018). Obiectele de infrastructură și beneficiari eligibili

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a aprobat Registrul instituțiilor prestatoare de servicii de consultanță și formare pentru solicitanții de subvenții în agricultură. Astfel, în Registrul instituțiilor prestatoare de servicii de formare și consultanță sunt incluse 15 structuri responsabile de buna desfășurare a instruirilor oferite producătorilor agricoli privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Moldova și Argentina intenționează să sporească comerțul bilateral cu produse agricole. Acest subiect a fost discutat în cadrul unei întrevederi dintre secretarul general al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iurie Ușurelu, și ambasadorul Republicii Argentina la Chișinău, Felipe Alvarez de Toledo.

Compania chineză ”Sinomec” este interesată în realizarea proiectelor investiționale în Republica Moldova în sectoarele energetic, în special segmentul fotovoltaic și energie regenerabilă, infrastructură, agroalimentar, etc. Declarația a fost făcută de președintele companiei Zhu Haixing în cadrul întrevederii cu viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei. Potrivit președintelui Zhu Haixing, compania ”Sinomec” a luat decizia de a intra pe piața moldovenească în urma unei analize a oportunităților fiscale, economice, vamale și de alt gen, oferite de autoritățile Republicii Moldova investitorilor străini, precum și așezarea geografică foarte avantajoasă a țării noastre, care poate deveni o punte de legătură dintre China și piața comunitară.

Domeniul subvenționării este unul vital pentru agricultură în condițiile în care acoperă o parte din investițiile pe care le fac fermierii, dar este nevoie de îmbunătățirea mecanismelor de acordare a banilor, consideră directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga. Expertul atrage atenția că sunt vizibile schimbări pozitive în activitatea AIPA. Mai cu seamă pe partea asigurării transparenței, informării părților interesate și diseminării de practici pozitive. Totuși, persistă și o serie probleme.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) a semnat astăzi un Acord de Parteneriat.