Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Agenții economici care desfășoară activități agricole (producere primară legate de un lanț valoric de producere a produselor forestiere nelemnoase sau de lider al lanțului valoric (procesator, distribuitor, exportator etc.) în mediul rural, sunt în drept să aplice la Programul Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI), finanțat de Fondul Global de Mediu (FGM) şi implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor (UCIP) IFAD. Sunt eligibile proiectele ce țin de producerea, recoltarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice din perdelele forestiere de protecție, fânețe sau pășuni restabilite,

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Comisia de monitorizare și documentare, creată la 20 aprilie 2017 în cadrul Ministerului Agriculturii, evaluează gradul de afectare a culturilor agricole, în baza informațiilor prezentate de către Direcțiile Raionale Agricultură și Alimentație.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Prin Legea nr. 281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu prevederi care stabilesc o nouă funcție pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) – constatarea infracțiunilor prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351 din Codul penal.

Examinarea de către instanța de judecată a acțiunii înaintate de contribuabil împotriva actelor administrative emise de Serviciul Fiscal de Stat reprezintă a doua etapă în derularea procedurii de contencios administrativ.

Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au susținut în ședința de ieri două proiecte de lege ce au ca scop instituirea dreptului de folosință și de servitute asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, pentru exploatarea şi întreţinerea reţelelor electrice și a celor de gaze naturale. Astfel, operatorii de sistem vor avea dreptul să depoziteze materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii necesare executării lucrărilor, să desfiinţeze culturi sau plantaţii,

Salariul mediu lunar pe economie în anul 2017 constituie 5697,1 lei, mai mare cu 613,1 lei față de anul 2016, când a constituit 5084 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat informația cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie realizat în anul 2017 în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie 2018, în conformitate cu prevederile Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi cele ale Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Kaurma, Pistil de fructe, Miere de Codru, Miere din Codrii Tigheciului, Mousse de miere cu pomuşoare de pădure, Brânză de capră de Măgura, condiment pisat uscat din ardei roşu dulce – acestea sunt cele şapte produse care au fost identificate în urma unui studiu, elaborat de experții Proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Asigurarea Respectării Drepturilor de Proprietate Intelectuală” în Republica Moldova în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) şi pot obţine statutul de produse tradiționale moldovenești cu indicații geografice protejate.

În ajunul sărbătorilor amintim tuturor contribuabililor, dar și agenților publici, că legislația Republicii Moldova prevede modalitatea și procedura de declarare a cadourilor, precum și regimul juridic al acestora, fiind reglementate de prevederile Legii integrității nr.82 din 25 mai 2017 (în continuare – Legea nr.82) și a Hotărârii Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013 ,,Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol” (în continuare – Regulament).

Poate fi contestată decizia de iniţiere a controlului fiscal separat în instanţele de judecată? În virtutea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.

În Monitorul Oficial nr. 25-30 din 05.02.2016 a fost publicată Legea nr. 239 din 29.12.2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

In urma ploilor abundente care au avut loc recent in Moldova au fost afectate zeci de gospodarii, au fost distruse sute de hectare de culturi agricole din mai multe localitati, iar zeci de autovehicule au fost inundate. Mai mult, numeroase persoane au suferit si traume fizice. Doar in municipiul Chisinau, pagubele provocate depasesc suma de 2,5 milioane de lei, potrivit autoritatilor locale.

Persoanele care au avut de suferit în urma ploilor abundente din zilele trecute vor primiajutor din fondurile bugetului local, din asigurări sau rezervele statului. Decizia a fost anunţată vineri în timpul şedinţei pentru situaţii excepţionale.