În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se consideră sursă de venit impozabilă.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

„Monitorul Fiscal FISC.MD” este platforma perfectă unde se întâlnesc problemele și soluțiile, teoreticienii și practicienii, sectorul public și cel privat. Această combinație a reușit, pe parcursul celor 10 ani de activitate, să livreze contribuabililor zeci de mii de răspunsuri și soluții ce au permis reducerea costurilor legate de timp și muncă în procesul de aplicare a legislației. Nu o să greșesc afirmând că platforma „Monitorul Fiscal FISC.MD”, fiind o sursă enormă de date juridice și a modului de aplicare a acestora, reprezintă una dintre cele mai importante izvoare ale dreptului fiscal și contabil în Republica Moldova. La fel, prin scoaterea în evidență a cazurilor practice specifice și a inovațiilor, a reușit mereu să contribuie la dezvoltarea legislației prin adaptarea acesteia la evoluțiile economice.

O entitate pe parcursul anului 2020 a luat în locațiune un bun imobil de la o persoană fizică. Din lipsa resurselor financiare, persoana juridică își achită datoria față de persoana fizică pentru bunul imobil luat în posesie în luna februarie 2021. Ce cotă a impozitului pe venit se va aplica în această situație – cea prevăzută pentru darea imobilului în locațiune în anul 2020 (10%) sau în corespundere cu modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021 (12 %)?    Potrivit art.14 alin. (1) lit.a) din CFl, obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în RM obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Persoanele fizice ar putea obține accesul la cumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) printr-o platformă electronică, în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, fără licitații și fără intermediere prin dealerii primari.   Ministerul Finanțelor anunță despre inițierea procesului de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.   

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Cheltuielile suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV 2 urmează a fi permise spre deducere.   În ședința de astăzi, 4 decembrie,  Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege  ce are ca scop stabilirea unui regim fiscal special pentru plățile efectuate de către angajator pentru testarea salariaților.  

Modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului Entitatea care dispune de mijloace de transport achiziționează combustibil: • direct de la furnizori; • în baza cardurilor valorice; • prin intermediul titularului de avans (în cazul delegării salariatului peste hotare țării). Formulele contabile ce urmează a fi întocmite conform surselor de intrare menționate mai sus sunt prezentate în Tabelul 1.

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor:  

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate, efectuate începând cu 01 mai 2021.    Prin urmare, articolul 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, prevede că faptul economic este o tranzacție, operațiune, eveniment care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entității.

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

În anul 2020 desemnarea procentuală a fost efectuată de către 26776 contribuabili, care au oferit pentru 534 beneficiari – asociaţii obștești, fundaţii și instituţii private înregistrate în Republica Moldova care desfășoară activităţi de utilitate publică și cultele religioase și părţile componente ale acestora înregistrate în țară și desfășoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate. Suma totală validată constituie  5 816 737 lei, comunică Serviciul Fiscal de Stat.   Din numărul total de cereri au fost acceptate 24 960, altele 1816 fiind respinse de autoritatea fiscal pe motivul că  beneficiarul desemnării nu se regăsește în Lista actualizată a beneficiarilor (65 desemnări) și din cauza că contribuabilul persoană fizică avea datorii la impozitul pe venit la data-limită de depunere Formularului CET18 (total 1751 desemnări).

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.