Biroul Naţional de Statistică informează că în luna iunie 2014 volumul cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere de 7,5% (în preţuri comparabile) faţă de luna precedentă şi de 5,2 %, comparativ cu luna iunie 2013.

Potrivit acesteea, se estimează că Produsul Intern Brut în anii 2014-2017 va crește cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătățiri structurale. Astfel, în structura PIB va creşte ponderea industriei – de la 14,1% (în anul 2014) pînă la 14,5% (în anul 2017), a construcţiilor – de la 3,5% la 3,7% şi a comerţului interior – de la 13,5% la 14%.

România a înregistrat în august cea mai mare scădere a vânzărilor de retail din Uniunea Europeană (UE), alături de Slovacia, declinul fiind de 0,6% faţă de luna iulie, potrivit datelor Eurostat. Prin comparaţie cu luna august a anului trecut, comerţul cu amănuntul a avansat însă cu 4,7%, rezultat care clasează România pe locul patru în topul celor mai mari creşteri faţă de 2013.

În conformitate cu Legea nr. 172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor1 (în continuare – Legea nr. 172), din 01 ianuarie 2015 aplicăm Nomenclatura combinată. Nomenclatura combinată este elaborată în scopul realizării măsurilor tarifare şi netarifare de reglementare a activităţii economice externe a statului, perfecţionării evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan extern, cu alinierea acestora la standardele internaţionale, şi este adoptată în temeiul prevederilor art. 1061 din Constituţia Republicii Moldova.

Autorizaţia de funcţionare în comerţ va fi eliberată de către autorităţile publice locale în cel mult 7 zile, iar în cazul comerţului cu produse din carne, peşte, animale vii, lactate şi ouă – în 15 zile. Modificări şi completări în acest sens au fost aprobate de către Guvern în mai multe acte legislative în vigoare care se referă la comerţul intern.

Din octombrie a intrat în vigoare proiectul ”Ameliorarea Competitivității II” al Băncii Mondiale. Directorul Unității pentru implementarea proiectului BM Aurel Casian a menționat într-o ședință, că acesta continuă mai multe componente de succes ale primului proiect, racordîndu-se la prioritățile stabilite în Strategia de Dezvoltare 2020, precum și în documentele de planificare strategică privind dezvoltarea sectorului privat în Moldova.

Într-o lume în care băncile tradiţionale, zdruncinate de criză şi de înăsprirea supravegherii, sunt reticente să crediteze, PayPal, sistemul de plăţi online deţinut de eBay, se înrădăcinează pe piaţa alternativă de creditare popularizată de start-up-uri cu dezvoltare rapidă precum Lending Club. PayPal a acordat deja împrumuturi de peste 200 mil. dolari persoanelor fizice şi afacerilor mici, scrie Financial Times. Noul program de împrumuturi al PayPal este modest în comparaţie cu cele ale liderilor pieţei, printre care Lending Club şi OnDeck.

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre plasarea buletinului statistic trimestrial «Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi municipii în ianuarie-iunie 2014» .

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Ion Prisăcaru, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), a vorbit despre necesitatea reformării serviciului fiscal, ce model ar trebui preluat de Moldova în acest sens, ce accente ar trebui să fie puse în activitatea IFPS în continuare etc.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a prezentat previziunile economice, care nu sunt deloc îmbucurătoare.Astfel, creşterea economică va rămâne modestă, iar rata şomajului se menţine pete nivelul de criză, mai ales în spaţiul euro.

Tot mai multe cumpărături efectuate de către persoanele fizice din Moldova sunt achitate prin utilizarea cardului bancar, în loc de numerar, fie acestea efectuate în țară, fie în afara ei. Deși în general prețul pe care îl plătești folosind un card bancar este similar cu cel plătit în numerar, află că indirect utilizarea cardului bancar implică unele costuri suplimentare.

O delegaţie a Republicii Moldova, condusă de viceministrul Economiei Octavian Calmîc, participă la lucrările celei de-a 2-a sesiuni a Conferinței ONU a statelor în curs de dezvoltare fără litoral maritim (LLDC), care se desfăşoară în perioada 3 – 5 noiembrie la Viena, Austria, relatează Moldpres. Potrivit Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media al Ministerului Economiei, Conferinţa reunește reprezentanți ai guvernelor statelor în curs de dezvoltare fără litoral maritim, organizațiilor internaționale, inclusiv reprezentanţi ai sectorului privat. Scopul reuniunii este evaluarea celor zece ani de implementare a Programului de Acţiune Almaty, adoptat în cadrul primei conferințe LLDC (2003, Kazahstan), şi formarea unei noi agende de dezvoltare pentru următorul deceniu.

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2013. Situaţia demografică La începutul anului 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ce constituie circa 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Aproximativ două treimi din numărul total al vîrstnicilor locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,7% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani.

Comerţul extern al Transnistriei la începutul lunii august a depăşit $1,394 mlrd., majorându-se comparativ cu perioada similară din 2013 cu 25,4%. Potrivit datelor Comitetului Vamal al autoproclamatei RMN, exportul din regiune a crescut cu 69,9% — până la $428,4 mln., iar importul cu doar 12,3% — până la $965,6 mln. Astfel, deficitul comerţului extern într-un an s-a redus cu $70,3, constituind $537,1 mln.

În perioada 18 — 23 august 2014, la filialele Camere de Comerț și Industrie are loc cel de al II-lea ciclu de seminare pentru agenții economici din domeniul agroalimentar referitor la comerțul liber pe piața UE.

Vicepremierul Andrian Candu, ministru al Economiei, aflat într-o vizită oficială la Berlin, Germania, a avut ieri o întrevedere cu Axel Schafer, vicepreşedintele fracţiunii SPD a Bundestagului german, care este şi membru al Comisiei parlamentare pentru cooperare economică, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media al ME.

Raportul Doing Business 2015 arată că Republica Moldova a făcut un salt uimitor de 19 poziții, până pe locul 63, în clasamentul statelor cu cel mai favorabil mediu de afaceri. Ţara noastră a înregistrat cele mai mari progrese la capitolele ce se referă la accesibilitatea creditelor şi plata impozitelor, în timp ce a regresat în ce priveşte autorizaţiile în construcţii, accesul la electricitate ş. a.

Intenția BCE vine pe fundalul unor încercări ale liderilor băncilor centrale din lume de a facilita intrarea lui renminbi în activele băncilor centrale, după o serie de acorduri swap încheiate pentru accesul la lichiditate de urgență. Conform ultimilor date, oficialii Fondului Monetar Internațional intenționează și ei să revizuiască către anul 2015 coșul valutar al DST-urilor (Drepturi Speciale de Tragere), în care deocamdată nu intră și yuanul, ci doar dolarul, euro, yenul și lira.