Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), anunță despre pilotarea măsurii de subvenționare a locurilor de muncă conform prevederilor art.36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj și a măsurii de subvenționare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, conform prevederilor art.38 din Lege. Măsurile de subvenționare a locurilor de muncă vor fi pilotate în șapte subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM): Bălți, Cahul, Cantemir, Chișinău, Hâncești, Orhei și Strășeni.

La data de 6 martie 2025 Republica Moldova a fost inclusă în Zona Unică de Plăți în Euro (în continuare – SEPA). Ce este SEPA, cum are loc un transfer SEPA, când acestea vor deveni â

Aspectele ce țin de modul de stabilire și plată a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sunt mediatizate cu regularitate de PP „Monitorul Fiscal FISC.md” și sunt cunoscute cititorilor noștri fideli. Totodată, contabilii începători încă mai au neclarități la acest subiect, fapt care ne impune să venim cu o recapitulare generalizatoare a subiectelor ce se referă la baza de calcul, sursa de plată, condițiile de stabilire a respectivei indemnizații etc. Menționăm, informația ce urmează este oferită de Casa Națională de Asigurări Sociale.

De la 1 aprilie 2022 cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă ar putea constitui 2278,80 lei, iar cel al pensiei minime de dizabilitate: 1) în cazul unei dizabilități severe – 1709,10 lei; 2) în cazul unei dizabilități accentuate – 1595,16 lei; 3) în cazul unei dizabilități medii – 1139,40 lei.   Tot din 1 aprilie curent cuantumul pensiilor calculat în conformitate cu prevederile Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii se majorează în sumă fixă de 171,71 lei.

Suntem o societate cu răspundere limitată înregistrată în calitate de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației. Angajatorul a decis să achite pentru salariați si pentru membrii familiei acestora asigurarea facultativă de asistență medicală care constituie 6000 lei per persoana. Apare obligația entității de a calcula din suma asigurărilor facultative impozite aferente salariului (impozit pe venit, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicală, contribuții de asigurări sociale)? Care este modul de declarare a acestora în dările de seamă fiscale (IPC21, IALS21, ISAPTI) ?

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

În contextul crizei actuale cauzate de pandemia de COVID-19, unele companii și-au sistat activitatea pe perioada stării de urgență sau a stării de urgență în sănătate publică, iar dificultățile financiare au dus la instituirea șomajului tehnic sau a staționării în conformitate cu prevederile art. 80 și 801 ale Codului muncii.   În cazul șomajului tehnic, salariații pot beneficia de o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul de bază, cu excepția cazului în care șomajul a intervenit prin acordul părților și contractul a fost suspendat.  

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Formularul privind solicitarea indemnizației salariaților cu copii în vârstă de până la 12 ani și cu dizabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezența fizică (Formularul IZL21) și Formularul privind solicitarea indemnizației pentru șomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război și a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătate publică (Formularul IST21) au fost aprobate prin Ordinul ministrului Muncii și Protecției Sociale nr. 9 din noiembrie 2021 și publicate pe data de 24 decembrie 2021 în „Monitorul Oficial”.

Ministerul Finanțelor vine cu explicații asupra modului de aplicare a prevederilor aferente plății salariului mediu pentru salariații care sunt remunerați cu salarii lunare în zilele de sărbătoare nelucrătoare și retribuirii muncii suplimentare în cazul remunerării muncii cu salariu lunar. Acestea au fost aprobare la 21 decembrie 2018 și sunt necesare în contextul modificării prevederilor Codului Muncii (CM). Astfel, în urma modificării art.111 alin.(1), acesta prevede expres zilele de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord, cu salarii lunare sau pe unitate de timp – oră sau zi). Amintim că, anterior, acest articol prevedea salarizarea în acord sau pe unitate de timp (de asemenea, oră sau zi).

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

Începând cu 1 ianuarie 2023, dările de seamă fiscale se prezintă doar în mod electronic, de către toți contribuabilii (persoanele juridice sau persoane fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător sau profesională), indiferent de numărul de salariați, precum și persoanele fizice rezidente care direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget, conform prevederilor Legii nr.356/2022.

Organizația necomercială care efectuează pe parcursul anului fiscal plăți în folosulpersoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și plăți în folosul angajaților săi prezintă, în termenele stabilite, organului fiscal teritorial dări de seamă fiscale prevăzute în art.92 din Codul fiscal: - Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC);

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.