(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Cheltuielile suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv cele legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţământ dual, pentru acordarea tichetelor de masă în cuantumul stabilit de lege şi primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593, din 7 septembrie 2018 devin cheltuieli neimpozabile.

În cazul în care la momentul depunerii Declarației-Cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății imobiliare de către locator funcționarul fiscal depistează că Declarația-Cererea nu conține elemente obligatorii în baza cărora urmează a fi înregistrată Declarația-Cererea sau reprezentantul legal nu-și confirmă statutul său prin procură, acesta este în drept să refuze înregistrarea acesteia.

Termenul contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepția activelor din cadrul parcurilor industriale, este extins de la un an la trei ani.   În Monitorul Oficial din 10 septembrie curent a fost publicată Legea nr. 99 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, fiind concretizate categoriile de bunuri care nu pot fi obiect al privatizării.

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Conducătorul entității municipale (direcție, pretură, instituție publică etc.) în mod obligatoriu va prezenta anual Direcției generale economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău (DGECT), până la 31 martie,  darea de seamă privind bunurile imobile (clădiri, construcții și încăperi izolate) deținute în gestiune la situația din 1 ianuarie a anului respectiv. În cazul neprezentării dărilor de seamă, DGECT va include în rezultatele inventarierii ultimele date deținute, iar acest fapt va fi reflectat în Raportul anexat la proiectul de decizie.

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” aminteşte cititorilor săi fideli că pe data de 2 iulie expiră termenul limită de prezentare a unor rapoarte, dar şi de achitare a plăţilor aferente la buget. Astfel, persoanele care intenţionează să beneficieze de scutirea de 15% din cota impozitului pe bunurile imobiliare, care se achită în bugetele locale, urmează să achite sumele respective până la data de 2 iulie (în condiţiile art. 282 alin.2 ale Codului fiscal. Termenul expiră pe data de 30 iunie. Dat fiind faptul că această zi este nelucrătoare, termenul este extins până luni, inclusiv).

Întreprinderea „X” plătitor al TVA, conform contractului de comision având calitate de comitent, a transmis bunurile întreprinderii „Y”. Este necesar în cazul dat, la emiterea facturii fiscale, de a indica în rd. 7 „Redirijări” mențiunea „Non livrare”?

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

1. (28.21.63) Când cumpărătorul de bunuri imobiliare poate exercita dreptul la deducere a TVA aferent procurării de bun imobil în cazul în care dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile a fost înregistrat ulterior emiterii facturii fiscale de către furnizor ?

Pentru contribuabili, reducerea amenzilor reprezintă o soluție eficientă de a diminua impactul financiar al amenzilor aplicate în urma controalelor fiscale. Codul fiscal oferă posibilitatea unei reduceri cu 50% a amenzilor în anumite condiții, facilitând astfel conformarea voluntară și reducând povara financiară pentru cei care își îndeplinesc obligațiile fiscale.

1. (5.9.2.5) În care condiții se aplică scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare categoriilor de persoanele indicate la art. 283 alin. (1) lit. h)-l) din Codul fiscal?

Bunurile din rezervele de stat și de mobilizare ar putea fi trecute la pierderi sau la deșeuri în cazurile constatării unui nivel scăzut al calității (schimbarea caracteristicilor calitative prescrise, uzura fizică și morală, modificarea standardelor); învechirii fizice (expirării termenului de păstrare și/sau valabilitate); pierderii interesului comercial (nu prezintă interes social, care nu este necesar populației). Aceste norme sunt prevăzute de proiectul hotărârii de Guvern, prin care se propune aprobarea Regulamentului privind modul de trecere la pierderi sau la deșeuri a bunurilor din rezervele de stat (proiectul Regulamentului) elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în marime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfaşoara activitate de întreprinzator, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.       

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103din cod;  b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151); c) reprezentanţă permanentă; 

În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022, la evaluarea eligibilității pentru acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului, nu se va aplica scorul indicatorilor de bunăstare (testul proxy), ceea ce presupune că nu se vor lua în considerare bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate/folosinţă familia, prin derogare de la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.   Ministerul Muncii și Protecției sociale propune pentru consultări publice proiectul  de hotărâre de Guvern ce presupune modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului.

În cazul imposibilității deplasării contribuabilului la Serviciul Fiscal de Stat pentru a depune Declarația-Cerere, poate remite subdiviziunii SFS, prin intermediul unei scrisori recomandate, Declarația-Cerere cu anexarea documentelor confirmative. Data înregistrării va fi considerată data la care scrisoarea a fost depusă la oficiul poștal. Data înregistrării contractului, remis prin e-mail se va considera data recepționării Declarație-Cerere.