Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință de lucru cu membrii Camerei de Comerț Americane din Moldova. La eveniment au mai participat conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a mulțumit reprezentanților mediului de afaceri pentru interesul manifestat, menționând că Ministerul Finanțelor deja a recepționat mai multe propuneri în acest sens de la asociațiile de business și alte părți interesate. De asemenea, Vicepremierul a declarat că prioritățile politicii fiscale pentru anul viitor sunt simplificarea administrării fiscale, reducerea costurilor de raportare și achitare a impozitelor și taxelor, standardizarea regimurilor fiscale, precum și asigurarea previzibilității în aplicarea impozitelor și taxelor.

Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

Perspectivele de îmbunătățire a procedurilor actuale de perfectare și evidență a Carnetelor de admitere temporară a mărfurilor (ATA) a fost discutată astăzi, 25 octombrie 2018, în cadrul unui seminar organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI), cu susținerea instrumentului TAIEX al Comisiei Europene. În cadrul seminarului au fost prezentate cele mai bune practici din domeniul carnetelor ATA din Ungaria și Italia. La seminar au participat experți din cadrul CCI, specialiști din domeniul vămurii din filialele CCI, reprezentanți ai Asociației Internaționale de Transport Auto din Moldova, Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și ai Centrului de Instruire a Personalului pentru Transporturi Internaționale.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un rebus fiscal. ȘTIAȚI CĂ… • se spune că autoritatea fiscală i-a cerut lui Dmitri Mendeleev să rotunjească tăria la votcă de la 38 la 40 grade pentru a simplifica calculul impozitului pe alcool? Savantul însuși considera că valoarea optimă este 38 grade. • cuvântul „boicot” are implicații fiscale? Odată, un irlandez pe nume Boicot a refuzat să achite impozitul funciar. Atunci Liga pecuniară le-a ordonat locuitorilor din acea zonă să uite de existența acestuia. Astfel, lui nu i se mai livra corespondența, lucrătorii şi menajerele l-au părăsit, iar vecinii au încetat să comunice cu el.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Pe parcursul anului 2019 au fost constatate 38,4 mii contravenții și adoptate 37,9 mii decizii de aplicare a pedepsei în cazul contravenţiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare, potrivit datelor cu privire la contravențiile aplicate în anul trecut, publicate de Biroul Național de Statistică. Principala sancțiune pentru această categorie de contravenții a fost amenda, concomitent pentru 673 contravenții a fost aplicată confiscarea, iar în cazul a 59 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.

Suma taxei pe valoare adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate va fi transferată în mod prioritar bugetului. În acest sens, documentul de politici fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022 prevede introducerea principiului taxării inverse. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Finanțelor cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor.

Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale a fost susținut de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței de ieri, 17 octombrie curent. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi realizare a controlului ulterior, conform prevederilor documentul, constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia şi se exercită de autoritatea vamală prin subdiviziunea de control ulterior din cadrul Autorității Centrale a Serviciului Vamal (SV) şi prin subdiviziunile teritoriale din cadrul birourilor vamale, precum şi la necesitate în comun cu alte subdiviziuni şi/ sau organe de control.

Consiliului Concurenței a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. În opinia membrilor Comisiei, cifre oferite au contribuit la formarea unei imagini clare asupra problemelor existente în acest domeniu de supraveghere a concurenței și în ce măsură funcțiile Consiliului sunt exercitate conform competenței. Comisia a constatat, totuși, lipsa unor indicatori clari cu privire la impactul pe care îl au ajutoarele de stat în soluționarea problemelor economiei autohtone.

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință cu reprezentanții Asociației Investitorilor din România. În debutul ședinței, dl Pușcuța a mulțumit investitorilor din România pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea economiei naționale, precum și pentru crearea locurilor de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova. Vicepremierul a dat asigurări că Ministerul Finanțelor va continua calea reformelor menite să îmbunătățească climatul investițional prin crearea unor condiții predictibile de activitate și securizarea activelor. În acest context dl Pușcuța a menționat: „Dezvoltarea mediului de afaceri va determina un progres veritabil al economiei naționale. Vom conjuga eforturile pentru ca Republica Moldova să devină maximal atractivă pentru investitorii străini”.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

În primele șapte luni ale anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 12,3 mld. lei, depășind cu 817 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă a anului 2018. Conform datelor oficiale, în luna iulie 2019, veniturile colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat au crescut cu 182,5 mil. lei sau 10% față de indicatorii din perioada similară a anului trecut, însumând peste 2 mld. lei. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 52 mii.

Noul director interimar al Serviciului Vamal este Sergiu Burduja. Ieri, 3 decembrie, acesta a fost prezentat colaboratorilor autorității vamale de Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, care în cadrul unei ședinței scurte a formulat așteptările Guvernului față de noul conducător. „Deoarece Serviciul Vamal este prezent practic pe întreg teritoriul țării și interacționează atât cu agenți economici, cât și cu persoane fizice, cer să desfășurați activitatea în strictă conformitate cu legislația. Vă rog să concentrați toate eforturile pentru a determina ca procedurile Serviciului Vamal să fie prietenoase și oneste”, a menționat Serghei Pușcuța.

De rând cu drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei), vor fi scutite de TVA fără drept de deducere, începând cu anul viitor, și sistemele de alimentare cu apă și de canalizare și sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Prevederea este inclusă în Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020.

Hotărârea Guvernului nr. 955 privind reglementarea importului în Republica Moldova a produselor originare din țările membre ale Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA) adoptată la din 21 august 2007, poate fi abrogată. Proiectul unei hotărâri a Executivului a fost propus pentru consultări publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM. Amintim că, prin HG nr.955, a fost aprobat Regulamentul privind importul în Republica Moldova al produselor originare din ţările-membre CEFTA, inclusiv (anexa nr.4 la acest Regulament) taxele vamale aplicate de țara noastră asupra acestor produse. Colaborarea în cadrul CEFTA prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe, pentru a contribui la dezvoltarea relaţiilor comercial-economice bilaterale şi multilaterale dintre ţările membre.

Guvernul nu a susținut proiectul de lege privind importul unor bunuri materiale către Comitetul Național Olimpic și Sportiv. Potrivit unei inițiative legislative a deputaților, puse în baza proiectului de lege, bunurile respective ar urma să fie scutite de drepturile de import, fără ca acestea mai apoi să poată fi comercializate.