Cel mai mare salariu oferit de angajatorii din țară pentru o funcție vacantă este de 50 mii lei, conform Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 15 ianuarie 2020. Un asemenea salariu este oferit de ÎCS DRA Draxelmaier Automotive SRL pentru funcția de șef departament, în cazul expatriaților. De asemenea, salariul de 50 mii lei este propus și de Vinăria Hâncești pentru poziția de agent vânzări.

(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Pe parcursul semestrului I al anului curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munci (ANOFM) au fost înregistrate circa 15,4 mii locuri de muncă vacante şi aproximativ 17,9 mii șomeri, fiind menținut un echilibru între cererea și oferta de forță de muncă, potrivit raportului ANOFM.   Astfel, comparativ cu semestrul I al anului precedent, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate a crescut în perioada de referință cu 24%, iar numărul șomerilor a scăzut cu 36%.   Persoanele fără o calificare profesională înregistrate cu statut de șomer

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Ca rezultat al decizii instanței de judecată executorul judecătoresc a extras de la contul bancar al agentului economic suma salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, care urmează să fie  plătită în folosul angajatului eliberat nelegitim din serviciu. Cum urmează de a fi achitată suma impozitului pe venit și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Particularitățile specifice aferente modului de reținere a  impozitului pe venit din salariu și din alte plăți sunt stabilite

Entitatea SRL „A” prezintă dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat în formă electronică începând cu 1 ianuarie 2017 în temeiul prevederilor art.187 alin. (21) lit. d) din Codul fiscal însă pe parcursul anului 2018 numărul scriptic de salariai al entității SRL „A” s-a redus şi la 1 ianuarie 2019 acesta constituia 3 unităţi. Este obligatoriu ca întreprinderea să prezinte în continuare dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat doar în formă electronică sau le poate prezenta şi pe suport de hârtie?

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

De la 1 iulie 2022, salariul minim pe ţară poate fi stabilit în cuantum de 3500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 20,71 lei pe oră, stabilește proiectul hotărârii Executivului elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul ce vine cu propunerea de operare a modificărilor și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 mai 2022 a secretarilor de stat ai ministerelor și prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, cu transferarea indicării sumei minime de remunerare a muncii în HG nr.550/2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

Reglementările actuale ale raporturilor de muncă, precum și prevederile proiectului pentru modificarea Codului muncii au fost discutate ieri, 24 septembrie curent, în cadrul training-ului ”Relațiile de muncă. De la angajare până la concediere”, organizat de Confederația Națională a Patronatului cu suportul Organizației Internaționale a Muncii. La instruiri au participat reprezentanți ai angajatorilor (contabili, specialiști HR, manageri), dar și ai autorităților de stat din domeniu. În proiectul pentru modificarea Codului muncii (CM) este prevăzută instituirea Registrului electronic al contractelor individuale de muncă, în care fiecare angajator, în mod obligatoriu, după semnarea contractelor, le va înregistra. Măsura este necesară în contextul excluderii carnetelor de muncă, la care s-a referit Dorin Josanu, expert în domeniul dreptului muncii și co-autor al CM nou.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024), la data de 1 ianuarie 2025, în legislația fiscală vor intra în vigoare un șir de modificări ce vizează nu doar regimul de aplicare a impozitelor și taxelor, ci și modul de stingere a obligației fiscale prin executare silită.

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

Comisia economie, buget și finanțe a avizat pozitiv proiectul lege ce prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, scopul modificărilor fiind facilitarea procedurii de acordare/prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în țara noastră.   În acest sens, autorii propun reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin, de la patru la un loc, iar investiția minimă să constituie 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.

Autoritățile moldovenești preconizează atingerea unui nivel al ocupării forței de muncă similar cu nivelul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est, stimularea ocupării productive și a muncii decente, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală până în anul 2030. Acțiunea este inclusă în proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat ce a avut loc săptămâna trecută. Unul din obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova se referă la calitatea vieții și drepturile omului, iar una din acțiunile propuse pentru atingerea acestuia constă în ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova (include populația ocupată și șomerii), a sporit în lunile ianuarie-septembrie 2021 cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent și a atins cifra de 908,3 mii persoane, comunică Biroul Național de Statistică (BNS).  Totodată, populaţia ocupată a constituit 885,7 mii persoane, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul III 2020 (863,4 mii).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 42,8%, fiind în creștere față de nivelul perioadei corespunzătoare ale anului precedent cu 1,3 %.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(5) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru: - agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau