În anul 2015 compania a importat un mijloc fix şi l-a inclus în capitalul social din contul profitului nerepartizat al anului 2007. Se va impozita suma respectivă ţinând cont că conform art. 20 z10 din CF dividendele achitate pentru perioadele până la 2008 nu se impozitează?

1. (29.2.4.13) Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute ca urmare a contractelor de societate civilă? 2. (29.2.5.17) Apare la moștenitor obligația de stingere a datorie fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

Persoana fizică X pe parcursul anului 2018 obține următoarele venituri: Venituri salariale pentru perioada ianuarie – septembrie 2018 – 75 000. La data de 25 mai 2018 înregistrează o tranzacție de vânzare a unui imobil, înstrăinează un apartament în valoare de 650 000 lei, cumpărat în 2017 cu o valoare de 500 000 lei. Pentru perioada octombrie – decembrie 2018 veniturile salariale au constituit 28 500 lei. La data de 15 noiembrie 2018 încasează plăți în sumă de 30 000 lei în urma unui contract de prestări servicii. La data de 15 decembrie a înstrăinat 10 acțiuni cu o valoare de 45000, care anterior au fost procurate cu prețul de 15000 lei.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. Conform modificărilor la SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”, prin expunerea pct.3 în redacția nouă s-a stabilit domeniul de aplicare a Standardului. Astfel, acesta se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

Codul fiscal stipulează expres norme de impozitare pentru persoanele fizice aferente situației expuse. Contribuabilii care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, urmează să determine creşterea sau pierderea de capital conform prevederilor Capitolului 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal.

Urmează a fi calculată creșterea de capital de la înstrăinarea unui imobil care anterior, în anul 2013, a fost dobândit în timpul căsătoriei de către unul dintre soți și care pe parcurs a servit ca locuință de bază pentru aceștia, viza de reședință, conform documentelor confirmative, fiind înregistrată doar după unul dintre soți? Se calculează în cazul dat creșterea de capital? Care sunt criteriile după care o locuință se califică drept locuință de bază?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea modificărilor la Ordinul MF nr. 119 din 6 august 2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile. Potrivit notei informative, aprobarea modificărilor propuse va ajusta conturile contabile existente, precum și va îmbunătăți aplicarea corectă a prevederilor SNC prin introducerea unor conturi contabile noi și ajustarea celor existente. Amintim că, pe data de 22 martie 2019, în MO nr.101-107, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 48 din 12 martie curent cu privire la modificarea Ordinului nr.118/2013 al aceleiași autorități, prin care au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Biroul Național de Statistică anunță că în anul 2018 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1583,4 mil. lei sau cu 156,8 mil. lei (cu 11,0%) mai mult decât în anul 2017. Partea preponderentă a mijloacelor fixe acordate în leasing au constituit mijloacele de transport în valoare de 1516,7 mil. lei (sau 95,8% din totalul mijloacelor fixe acordate în leasing), din care pentru autoturisme au constituit 1310,3 mil. lei.

În conformitate cu art. 43

Până la expirarea termenului limită de prezentare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15) au mai rămas 13 zile. După generalizarea efectuată în zilele precedente, de astăzi ediţia noastră va publica răspunsuri la cele mai frecvente intrebări ce ţin de impozitul pe venit, care sunt adresate de contribuabili atât în adresa Serviciului Fiscal de Stat, cât şi în adresa PP “Monitorul Fiscal FISC.MD”.

Prima parte Exemplul 7. Salariul efectiv calculat aferent volumului produselor fabricate în luna iunie 2019 la entitatea „Benefice” SRL a constituit 42 852, 50 lei. Salariul normativ calculat la o tonă de produs finit pentru produsul „Foi de vafele” a constituit 4041,01 lei, pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 6275,30 lei. Presupunem că suma totală a salariului normativ calculat la o tonă de produs finit pe linia de Napolitane a constituit 16 820,35 lei. Volumul efectiv fabricat pentru produsul „Foi de vafele” a constituit – 1220 kg, iar pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 3200 kg. Volumul total fabricat a constituit 6180 kg.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.