В современных условиях, для того, чтобы предприятие могло успешно развиваться, необходимо хеджировать риски и диверсифицировать различные направления его деятельности.    Одним из действенных направлений диверсификации деятельности предприятия может стать инвестирование. Инвестиции представляют собой вложения капитала с целью получения прибыли.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Довольно часто, в процессе переговоров между физическими и юридическими лицами относительно купли-продажи товаров согласовывается стоимость, которая должна быть выплачена физическому лицу субъектом. Однако, при поступлении подтверждающих документов в бухгалтерию субъекта, бухгалтеры сталкиваются с такими трудностями, как: в нотариально заверенном договоре купли-продажи стоимость сделки не включает удержания, что должны быть произведены из этих сумм и перечислены в бюджет.

Potrivit pct. 12 din Dispoziţia nr.2/2021 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova s-a extins perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.   Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor sunt întreprinderile care întrunesc cumulativ următoarele condiţii: 1. au contractat credite în perioada 1 mai 2020-31 mai 2021 inclusiv; 2. veniturile declarate în dările de seamă fiscale, constatate conform datelor contabilităţii financiare pentru perioada fiscală 2020, sunt mai mici decât cele obţinute şi declarate pentru perioada fiscală 2019.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

La data de 16 aprilie 2021, pentru SIA „e-Factura” a fost lansată o nouă actualizare cu funcționalitățile de divizare a sistemului pe aparatul central/oficiile teritoriale/filiale ale contribuabilului, cu compartimentul în cadrul sistemului de gestionare a accesului de către utilizatorul cu rol de „Director” pentru persoanele responsabile din cadrul companiei și restricționarea vizualizării facturilor fiscale de la o subdiviziune la alta, precum și crearea posibilități de emitere a facturilor fiscale în cadrul aceleiași entități, de la o subdiviziune la alta.   Întru utilizarea funcționalului nou lansat, inițial este necesar de a crea filialele companiei în cadrul sistemului „e-Factura”, pentru ca ulterior să fie posibilă gestionarea accesului pentru persoanele responsabile întru crearea și vizualizarea facturilor fiscale pe anumită filială și nu în întregime pentru toată compania, precum și de a recepționa ulterior doar facturile fiscale destinate filialei create.

Agentul economic a beneficiat de subvenție pentru dobânzile aferente creditelor bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. Se va supune impozitării suma subvențiilor primite? Se vor permite la deducere dobânzile achitate aferente acestor credite?  

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală, se constată că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal.

Art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal prevede că informațiile trebuie să conțină date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Încălcarea cerințelor privind producerea, depozitarea, plasarea pe piață, comercializarea produselor alimentare și informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare se va sancționa mai dur. Prevederile sun incluse în proiectul modificărilor și completărilor la Codul contravențional (CC) elaborate de Ministerul Justiției. Autorii propun o nouă redacție a art. 269 din CC, conform căreia încălcarea cerințelor de siguranță a produselor alimentare prin producerea, plasarea pe piață și comercializarea produselor ce nu corespund rigorilor impuse pot deveni pasibile de sancționare cu amendă de la 100 la 150 UC aplicată persoanei fizice și de la 400 la 500 UC pentru persoanele juridice.

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 mai 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 218 din 04.05.2020 cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia. În temeiul art.133 alin.(1) pct.13) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în scopul asigurării executării prevederilor art.129 alin.(8) din Codul vamal, ORDON: 1. Se aprobă formularul Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, conform anexei nr.1, şi cererea de eliberare a acestuia, conform anexei nr.2 la prezentul ordin.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

1. (29.1.6.2.13) Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)? 2. (29.1.6.1.10) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită