Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.

În Monitorul Oficial din, 17 iulie, a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr.215/ 2015, cu cu privire la modificarea și completarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor,

În ultima perioadă tot mai multe persoane au activat sau încă activează de la distanță, iar o parte din manageri gestionează afacerile din altă țară decât cea în care este înregistrată afacerea. În acest context, impozitarea persoanelor care activează de la distanță provoacă o serie de întrebări. Aspecte ce țin de impozitarea nerezidenților și efectele fiscale ale activității acestora, precum și provocările din domeniul impozitului pe venit, în special remunerațiile, dar și armonizarea cadrului național în materie de TVA la directivele EU au fost discutate astăzi, 17 septembrie, în cea de-a doua zi a conferinței e-TAXCON'21.

Potrivit contractului de prestări servicii, întocmit în perioada fiscală 2018, la agentul economic „X” s-a format o datorie în mărime de 15 000 lei. În perioada fiscală 2021 a expirat termenul de prescripție a datoriei menționate. Urmează a fi reflectată la venituri datoria cu termenul de prescripție expirat? În cazul în care entitatea va fi obligată să reflecte la venituri datoria dată, aceasta se va indica la veniturile perioadei 2021 sau 2018?  Conform art. 18 lit. j) din Codul fiscal (CF) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se

 Potrivit art.542 alin (3) din Codul fiscal, în obiectul impunerii nu se includ veniturile prevăzute la art.20 din Codul fiscal.      Conform prevederilor art. 20 z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora reprezintă surse de venit neimpozabile.

O entitate rezidentă „A” activează în baza francizei, сe aparține unei alte entități rezidente „B”, și căreia îi achită conform clauzelor contractuale un procent în funcție de volumul vânzărilor înregistrate. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile menționate pentru compania „B”? Se vor permite spre deducere plățile procentuale achitate de către compania „A” ce beneficiază de franciză?

În momentul de față, pe teritoriul RM sunt în circulație trei tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA: Facturi fiscale imprimate de sine stătător prevăzute cu însemne de protecție (obținute prin intermediul „Comanda on-line a formularelor tipizate”, cu alocarea seriei și diapazonului de numere);

Odată cu dezvoltarea turismului intern și a turismului receptor în Republica Moldova pe piața serviciilor turistice a țării a apărut necesitatea prestării serviciilor de ghidaj. Serviciile de ghidaj sunt necesare pentru deservirea activității excursioniste atât pentru cetățenii RM în cazul turismului intern,

Serviciul Fiscal de Stat informează despre efectuarea modificărilor în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici – forma VEN12, conform Ordinului Ministrului finanțelor nr.99/2023.

Pe parcursul anului 2021 persoana fizică a obținut venituri de la jocuri de noroc pe platforma electronică legal înregistrată în RM a Loteriei Naționale. Este oare obligată această persoană  să declare veniturile în cauză și să achite impozit pe venit aferent anului 2021?   Potrivit art.12 pct.14) Codul fiscal, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. 

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

(29.1.7.5.15) Cum urmează a fi supuse impozitării veniturile obținute de asociații societăţii, ce nu sunt angajații acesteia, din repartizarea profitului societății contrar cotelor de participare depuse în capitalul social? (29.1.7.5.16) Cum urmează a fi impozitat venitul pentru performanțele profesionale achitate angajaților care sunt asociații societății din profitul net al societății contrar cotelor de participare depuse în capitalul social?

Serviciul Fiscal de Stat este investit cu dreptul de a executa silit creanțele contribuabililor față de bugetul public național, date în competența sa și anume: Impozitele și taxele – astfel cum sunt enumerate la art.6 din Codul fiscal (în continuare – CF);

Fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite din plată, ca parte a impozitului o sumă în mărimea stabilită la art.89 din Codul fiscal. 

La 30 iunie 2021 expiră termenul limită stabilit pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare și a impozitului funciar în cazul bunurilor imobiliare şi a terenurilor persoanelor fizice - cetăţeni, precum şi a terenurilor neevaluate în scopul impozitării ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), existente și/sau dobândite până la 31 martie inclusiv a anului curent.   Suma impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar (în cazul persoanelor fizice – cetăţeni), precum și a impozitului funciar (în cazul gospodăriilor țărănești) se calculează anual de către Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL) din cadrul primăriilor,  pornind de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare și cotele concrete adoptate de către

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În conformitate cu art. 20 lit. m) din Codul fiscal, contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art. 55 din Cod reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.