Da. Cu condiția respectării celorlalte cerințe stabilite de modalitatea de restituire a TVA.

Pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal prevede introducerea unei noi cote reduse a TVA în mărime de 10% pentru serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, vilă turistică, pensiune agroturistică, sat de vacanță etc. pentru agenții economici ale căror activitate operațională constituie exclusiv activități de cazare și alimentație publică, conform situației I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei.

Cum se documentează corect returul de marfă în magazine (vânzare cu amănuntul) pentru produsele nealimentare? Ce documente se întocmesc? În baza la ce document se restituie banii? Trebuie să păstrăm copia buletinului? Daca clientul achită prin terminal cu card, vânzătorul în ce timp e obligat să restituie suma cumpărăturii returnate? În casierie pot fi insuficiente mijloace băneşti şi cum rămâne cu comisionul bancar reţinut de bancă pentru încasare?

Se permite restituirea TVA aferentă investițiilor capitale în turbina de energie eoliana (procurare, instalare)?

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

Dacă în timpul controlului fiscal s-a constatat că contribuabilul a fost subiectul impunerii şi cu alte taxe, dar nu a prezentat darea de seamă fiscală, este în drept organul fiscal să extindă perioada supusă verificării cu mai mult de patru ani? Conform art. 264 din CF, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) din acest articol, obligațiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi organele fiscale sau alte organe cu atribuții de administrare fiscală în următoarele termene:

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Conform modificărilor operate la art. 251 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în procesul examinării cazurilor de încălcare fiscală în care se constatată indici de infracțiune, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) adoptă decizia asupra cazului de încălcare fiscală, în care se va indica exact prejudiciul cauzat prin încălcările admise, măsurile de înlăturare a acestor încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin încălcare.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

Noțiunea de subdiviziune este reglementată de art. 5 pct. 29 din Codul fiscal (CF) și constituie unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. Conform prevederilor art. 8 alin. (2), lit. e) din CF, contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Potrivit art.121 alin.(1) din Codul fiscal, obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexele la Titlul IV.

,,Cel mai dezastruos lucru ce-l poţi face unui om de afaceri în America este să-l ţii în incertitudine şi să-l pui să ,,ghicească” cum va fi politica fiscală” Lyndon Baines Johnson, al 36-lea Preşedinte al SUA O politică fiscală şi vamală eficientă presupune atingerea obiectivelor legate de obţinerea veniturilor necesare finanţării cheltuielilor publice, redistribuirea veniturilor populaţiei, precum şi asigurarea unui suport pentru creşterea economică, accentul fiind pus în funcție de situaţia economică a ţării şi de politicile statului la etapa respectivă.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Ministerul Finanţelor propune pentru consultări publice proiectul proiectul hotărârii guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.960 Hotărârii Guvernului nr.960 din 7 noiembrie 2017 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 109 din 9 iunie 2017 privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal și privind asigurarea regimului fiscal în cadrul controlului comun la unele puncte de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene.

1. (28.22.21) Se va permite restituirea TVA din buget, dacă achitarea pentru mărfurile (serviciile) procurate a fost efectuată prin cesiune?

Art.117 alin.(2) din Codul fiscal, stabileşte expres elementele obligatorii care urmează a fi indicate în factura fiscală.

Potrivit art.1261 alin.(1) din Codul fiscal