În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Cum se determină atribuţiile de muncă ale salariatului la încheierea contractului individual de muncă? Deseori în contract sunt prevăzute unele condiţii, dar angajatorul cere îndeplinirea altor lucrări. Atribuţiile de muncă ale salariatului sunt determinate în cea mai mare măsură de specialitatea, calificarea, funcţia care au fost sau au constituit obiectul negocierii contractului individual de muncă. Acestea, ca şi locul de muncă, rămân, de regulă, neschimbate pe toată perioada acţiunii contractului de muncă.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

Agenții economici care nu au angajați și nu înregistrează plăți la buget sunt scutiți, începând cu ziua de astăzi, de obligația de prezentare a dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. Prevederile se conțin în Legea 13/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, publicată astăzi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Mijloacele fixe și activele nemateriale sunt active nefinanciare, care își transmit valoarea asupra bunurilor și produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate treptat în mai multe faze (cicluri) de producere prin uzură și/sau amortizare. În acest articol ne vom referi la următoarele aspecte importante aferente contabilității mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare: • definirea și modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • corectarea erorilor cu privire la uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

La 5 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 a fost publicată Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (în continuare — Legea nr.287). Aceasta stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, termenul de punere în aplicare al căroar este 1 ianuarie 2019. Prevederile Legii nr.287 se vor răsfrânge asupra următoarelor tipuri de entități: a) persoanelor juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

Rapoartele financiare ale Biroului Național de Statistică nu prezintă o imagine corectă și fidelă la situația din 31 decembrie 2017 în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Concluzia este formulată de Curtea de Conturi ca urmare a realizării misiunii de audit a situațiilor financiare ale BNS. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale Biroului Național de Statistică încheiate la 31 decembrie 2017.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

Proiectul „Suport pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova“ în cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează un apel pentru selectarea a 75 de companii private (viabile la export) care vor beneficia de suport și ghidaj pentru a-și spori nivelul de performanţă (evaluarea potențialului de export al companiei; formularea unui business plan și a unei strategii de business; consultanță privind cerințele preliminare ale produselor pentru a intra pe piața europeană; evaluarea piețelor potențiale folosind date statistice și indicii de performanță; suport pentru companii în vederea stabilirii prețurilor și dezvoltarea unui plan de export, procedurile vamale pentru efectuarea acestuia, dificultăți legate de certificarea ISO,

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Stimați contibuabili, în legatură cu intrarea in vigoarea a ordinului OMF 118 din 28.08.17 privind unificarea facturii din 28.10.2017, vă aducem la cunoștință cum se vor completa facturile de către platitorii și neplatitorii de TVA. În contextul modificărilor operate în Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 ,,Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” prin Hotărîrea Guvernului nr. 238 din 25.04.2017 (în vigoare 28.10.2017) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.134-143 art. 317 din 28.04.2017), începînd cu 28 octombrie 2017 (data intrării în vigoare a modificărilor) din Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special aprobat conform anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 a fost exclus formularul ,,Factura” și ,,Anexă la factură” și prevederile referitoare la acest formular.

Întreprinderea „X”, rezident al RM, livrează mărfuri întreprinderii „Y”, rezident al Zonei economice libere (ZEL), în suma totală de 500 mii lei. Conform condițiilor contractului de livrare marfa urmează a fi transportată în ZEL la subdiviziunea întreprinderii „Y” conform următoarelor situații: a) vânzătorul „X” prin intermediul transportului propriu; b) vânzătorul „X”, prin intermediul agentului economic (transportator) „Z”, rezident al RM;

PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 257/2013 privind resortisanţii statelor terţe care au obligaţia deţinerii unei vize şi resortisanţii statelor terţe care sînt exoneraţi de obligativitatea deţinerii unei vize la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova (nr. 111, 22 iunie 2017) şi Decretul pentru promulgarea ei

În trecutul recent al managementului resurselor umane autohtone, managementul performanţei nu exista ca şi concept, fiind asimilat evaluărilor de performanţe. La rândul său acestea constau în aprecierea gradului în care salariatul îşi îndeplineşte responsabilităţile ce îi revin, în raport cu postul ocupat. În accepţiunea modernă (cel puţin în cea teoretică, întrucât practica ne cam omoară), evaluarea performanţelor a devenit o parte componentă a unui sistem extrem de complex, numit managementul performanţei.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Prin Legea nr. 311 din 30.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale au fost efectuate un șir de modificări ce vizează stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor din sistemul public de asigurări sociale. Printre cele mai importante modificări care vizează drepturile și interesele salariaților trebuie menționate următoarele: • Începând cu 1 iulie 2019, certificatul medical va fi eliberat pe suport de hârtie și în format electronic, transmis prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate.