Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

Regulamentul privind avizarea constituirii fondului de pensii facultative a fost aprobat de Comisia Națională a Pieţei Financiare prin Hotărârea nr.18/3 din 11 mai 2022 și este pus în aplicare din 17 iunie curent, data publicării documentului în MO. Actul

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stabilește, la alin. (1) din art. 82, că orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziţie publică şi care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Astfel, chiar dacă Legea nr. 131/2015 nu definește expres noțiunea de „persoană interesată”, în vederea utilizării acestei căi de atac, în aprecierea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), contestatorul trebuie să

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

Contribuabilii continuă să ne pună întrebări ce țin de deducerea sumelor TVA aferentă importului de mărfuri, fapt pentru care am decis să precizăm unele aspecte ce se referă la perioada de reflectare în declarația TVA12 a deducerii respectivei taxe, ținând cont de diferite situații ce pot apărea în activitatea importatorilor.   Reflectarea în declarația TVA a sumei TVA rambursată de către organul vamal aferent importurilor anterioare

Ținând cont de modificările în legislația din domeniul asigurărilor sociale care vor avea impact asupra prezentării dărilor de seamă aferente asigurărilor sociale de stat din 1 ianuarie 2024, atenționăm asupra următoarelor aspecte:

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat vor fi supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale – în cazul în care acestea fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public, în corespundere cu legislaţia contabilă. În Monitorul Oficial din 17 martie a fost publicată Legea nr. 19 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și Decretul de promulgare al legii.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) au organizat miercuri, 4 mai 2022, un eveniment de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Prezentarea  a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.  Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și a propus pentru consultări publice Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul agriculturii. Scopul consultărilor este facilitarea identificării și formulării, în baza discuțiilor, a recomandărilor de politici noi, promovarea instrumentelor și abordărilor inovative în raport cu constrângerile și problemele din domeniu agriculturii.   Potrivit proiectului Planului de acțiuni, autoritățile își propun ca obiectiv imediat obținerea dreptului de export pe piața UE pentru mai multe produse agroalimentare (carne, ouă etc). Totodată, se planifică fortificarea capacităților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;

Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.

Produsele petroliere introduse prin punctul de trecere a frontierei Novosaviţkaia–Cuciurgan vor putea fi vămuite la postul vamal Bender-2 până la 30 iunie 2022.   Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr. 1232/2016 cu privire la unele aspecte de introducere a produselor petroliere prin frontiera de est, ce este propus pentru consultări publice până la data de 13 decembrie curent.

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Entitatea noastră intenționează să transmită unui partener din străinătate, în scop de promovare a vânzărilor, produse fabricate de întreprindere. Care va fi regimul TVA pentru o asemenea livrare?   Potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, este obiect impozabil. Totodată, alin. (2) lit. c) al aceluiași articol stabilește prevederi derogatorii de la prevederile citate. Astfel, livrarea de mărfuri și servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În articolul ce va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, auditorul Marina Brihuneț, a analizat atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

Noul Regulament privind ajutorul de minimis a fost aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei și determină domeniul de aplicare, modalitatea de calcul al termenului de 3 ani stabilit de legea cu privire la ajutorul de stat, procedura de acordare a ajutorului     (inclusiv prin intermediul unei scheme de ajutor de minimis), modalitatea de calificare, cumulul și evidența ajutorului de minimis acordat, dar și cerințele impuse autorităților publice și persoanelor juridice care îl oferă.   Documentul prevede expres că sub incidența Regulamentului nu cade ajutorul acordat întreprinderilor din sectorului pescuitului și pisciculturii; din domeniul producției primare de produse agricole