Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Ministerul Finanțelor va selecta și va încheia contractele cu instituțiile financiare specializate care vor asigura intermedierea plasării valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piețele externe și cu companiile specializate pentru acordarea asistenței juridice, în vederea diminuării riscurilor aferente datoriei de stat.   Autoritatea propune pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea unor acte normative, ce a fost elaborat ca urmare a recomandărilor experților internaționali expuse în cadrul misiunilor de asistență tehnică din partea Fondului Monetar Internațional privind statistica datoriei sectorului public în Republica Moldova, care s-au desfășurat în cadrul

Pentru a beneficia de facilitatea fiscală stabilită prin art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, activele materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul statutar nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Legea nr.198 din 20 noiembrie 2020 privind fondurile de pensii facultative, ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative (Fond) ca parte a sistemului de asigurare facultativă pe baza economiilor individuale capitalizate, cerințele privind organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratorii Fondurilor, normele aplicabile depozitarilor, precum și competențele de supraveghere a acestor entități atribuite Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).   Potrivit legii, Fondul se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției.

Procedurile de achiziții se realizează pe baza planului aprobat pentru o perioadă de cel puțin un an, este principalul document de planificare în domeniul achizițiilor publice și se va publica pe site-ul oficial al întreprinderii și al fondatorului acesteia. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat.

Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare, constată Ministerul Economiei care a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova conform datelor disponibile la 30 septembrie 2021.   Potrivit documentului, în semestrul I produsul intern brut (PIB) a atins 104,2 mld. lei și a înregistrat creștere reală cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

În următorii patru ani, suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru Republica Moldova va fi axat pe creare de locuri de muncă și angajare pentru tineri, condiții de muncă sigure, respect pentru dreptul în muncă și un dialog social mai bun, comunică Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM).   Republica Moldova și OIM au lansat recent un nou Program de Țară pentru Muncă Decentă (PȚMD) care stabilește vectorii pentru dezvoltare durabilă și muncă decentă în anii 2021-2024, fiind implementat în comun de către OIM, Guvern, reprezentanți ai angajaților și angajatorilor. Comitetul tripartit de Supraveghere a PȚMD a fost creat recent și acesta s-a întrunit în primă ședință.

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

În luna octombrie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de luna septembrie cu 0,3%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 – cu 7,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile s-au majorat față de septembrie curent cu 1,0% și cu 6,1% în raport cu luna octombrie 2020, iar în industria prelucrătoare cu crescut cu 0,3% în comparație cu septembrie cu 8,3% față de luna octombrie din anul precedent.

Societăţile de registru şi emitenţii care ţin registrul deţinătorilor de valori mobiliare individual sunt obligaţi să transmită Depozitarului central registrele deţinătorilor de valori mobiliare şi documentaţia aferentă completă, inclusiv istoricul, în format electronic şi pe suport de hârtie. În acest sens, în Monitorul Oficial din 13 martie curent a fost publicată Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 10/2 din 9 martie 2020 cu privire la unele măsuri aferente verificării și transmiterii registrelor deținătorilor de valori mobiliare ale societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

Prețurile producătorului în industrie în luna august curent au rămas la nivelul lunii iulie 2021, fiind în creștere față de august 2020 cu 7,6%, iar în comparație cu luna decembrie 2020 – cu 5,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna precedentă în industria prelucrătoare prețurile producătorului nu s-au schimbat comparative cu luna iulie, iar față de august 2020 au crescut cu 8,3%, în timp ce în industria extractivă prețurile s-au micșorat față de iulie curent cu 0,3%,