В распространенном пресс-релизе компании «Petrom Moldova», «Lukoil-Moldova», «Bemol Retail», «Datario», «Tirex Petrol» и Союз импортеров нефтепродуктов «Importcompetrol» разъяснили, что повышение цены на топливо на 1 лей было продиктовано как минимум двумя объективными факторами: ростом цен на бензин и дизтопливо на внешних рынках и обесцениванием молдавского лея по отношению к иностранной валюте. Так, если марте тонна бензина стоила $608, то во второй половине мая цена составляет уже $682 за тонну, что на 12,2% больше. Дизтопливо подорожало на 8,9% — с $605 за тонну в марте до $659 за тонну в мае. Молдавский лей по отношению к доллару в этот период обесценился с 17,0929 до 17,9392 лея за доллар, что составляет 4,95%, а цены на бензин и дизтопливо выросли на 5,9% и 5,1% соответственно.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

În cadrul ședinței din 12 decembrie curent, Executivul a aprobat condițiile de salarizare ale personalului din instituţiile de învăţământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Acestea vor fi aplicate începând cu luna decembrie curent. Mecanismul a fost stabilit în conformitate cu sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din faptul finanțării acestora din bugetul de stat prin Planul (Comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate. Aplicarea aceluiași mecanism de salarizare este necesară pentru a evita crearea discrepanțelor de salarizare în sistemul public de instituții.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune Guvernului pentru aprobare proiectul hotărârii prin care se va aproba procedura de desfășurare a Loteriei fiscale. Loteria fiscală va fi o măsură care va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin sporirea achitărilor prin intermediul cardurilor bancare pentru bunurile/serviciile achiziționate, urmărindu-se, astfel, limitarea achitărilor în numerar, deoarece la loterie vor participa toate tranzacțiile de achitare cu cardul bancar, efectuate în Republica Moldova, cu excepțiile prevăzute de hotărâre.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Consiliului Concurenței a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. În opinia membrilor Comisiei, cifre oferite au contribuit la formarea unei imagini clare asupra problemelor existente în acest domeniu de supraveghere a concurenței și în ce măsură funcțiile Consiliului sunt exercitate conform competenței. Comisia a constatat, totuși, lipsa unor indicatori clari cu privire la impactul pe care îl au ajutoarele de stat în soluționarea problemelor economiei autohtone.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

Astăzi, 14 noiembrie 2018, Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” lansează prevânzarea Codului fiscal pentru anul 2019. Publicaţia este prima și unica sursă de informare care Vă propune oportunitatea să procuraţi în avans Codul fiscal, versiunea de tipar în două limbi (română şi rusă), însoţit de legile de punere în aplicare a fiecărui titlu.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Contractul de antrepriză a fost încheiat în ianuarie 2018, iar devizul de cheltuieli prevede cota impozitelor de 27,5 %. Din 01.10.2018, în procesele verbale de lucrări este indicată cota impozitelor în mărime de 22,5%. Cum va fi reflectată diferența? Este restituită beneficiarului sau poate fi utilizată pentru alte lucrări la realizarea contractului dat?

Pe parcursul a doi ani întreprinderea construiește un bloc, iar la 25.08.2018 perfectează procesul-verbal de recepție finală a încăperilor/apartamentelor noi, pe care îl înregistrează la organul cadastral la 30.08.2018. O parte din încăperi se predau investitorilor prin actele de primire-transmitere din 02.10.2018, iar unele dintre încăperi rămân în proprietatea companiei de construcție. Din ce dată și pentru care perioadă compania urmează ca să calculeze impozitul pe bunurile imobiliare?

Vreau să ştiu ce trebuie să se schimbe pentru ca business-ul să poată obține venituri în mod legal, să nu caute portiţe pentru a supraviețui, să nu ne minţim unii pe alţii. Vreau o relaţie sinceră. Vă promit respectul Guvernului faţă de oamenii de afaceri care activează în mod onest, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul întrunirii care a avut loc vineri, 28 iunie, cu reprezentanții Asociației Businessului European (EBA) și ai Camerei de Comerț Americană (AmCham). Părțile au pus în discuție îngrijorările investitorilor și entităților autohtone ce țin de dezvoltarea afacerilor, dar și măsurile ce urmează a fi implementate pentru siguranța acestora.

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;