Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a finanţat, pe data de 30 iulie, prima tranşă a pensiilor şi alocaţiilor sociale în valoare de 42 mil. lei pentru luna august.   Pe parcursul acestei luni, conform graficului, CNAS va transfera mijloace băneşti în sumă de 2 mld. lei pentru finanțarea plății pensiilor, suportului financiar, indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, alocaţiilor, indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, indemnizaţiilor de maternitate, compensaţiilor, ajutorului de şomaj, ajutorului social, ajutorului de deces etc.   Totodată, autoritatea comunică că, în cazul în care Vă apar întrebări ce ţin de finanțarea prestaţiilor sociale, aveți posibiliatea să contactaţi Centrul de Apel al CNAS, număr de telefon 022 257 777. 

Astăzi, 19 noiembrie 2021, în MO al RM a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 574 din 11 noiembrie 2021 prin care au fost aprobate formularul și modul de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației prin vaccinare anti-COVID-19 (GCS-2021). Aprobarea actului normativ menționat este condiționată de instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 a măsurii privind acordarea salariaților a două zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare

Comisia de certificare – organul care atribuie și retrage organizațiilor necomerciale statutul de utilitate publică se transferă din subordinea Ministerului Justiției și va activa pe lângă Agenția Servicii Publice. În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 321 din 10 noiembrie 2021 cu privire la modificarea HG nr. 266/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de Certificare și a modelului Certificatului de utilitate publică.   Modificările operate au ca scop aducerea Regulamentului în concordanță cu Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale,

Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.117 din 12 decembrie 2023 au fost operate modificări în Ordinul MF nr.50/2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova.

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat prospectele de oferte publice pentru efectuarea primelor emisiuni de obligațiuni anunțate de către Primăriile din Sîngera și Ceadîr-Lunga. Emisiunile de obligațiuni inițiate de cele două autorități publice locale reprezintă o premieră pentru piața de capital din R. Moldova, sursele financiare atrase prin intermediul emisiunii, urmând a fi utilizate pentru implementarea unor proiecte de infrastructură în cele două localități.

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

Persoanele licențiate și autorizate care prestează servicii sau desfăşoară activităţi pe piaţa de capital vor fi supuse unui audit în scop de supraveghere. Acesta presupune efectuarea periodică a auditului sistemelor informaționale și efectuarea verificării corespunderii cerinţelor aferente normelor de prudenţă fiecărui gen de activitate în parte potrivit licenţelor şi autorizaţiilor deţinute, la solicitarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

În primul trimestru din anul curent numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 22,1 mii persoane, ceea ce reprezintă doar 57% din numărul înregistrat în trimestrul I 2020, potrivit datelor din Raportul privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, turismul  rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie.

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:   a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;   b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;   c) să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

Încetarea activității economice a unei întreprinderi nu atrage automat după sine și lichidarea entității, agentul economic în continuare având obligativitatea de prezentare a dărilor de seamă, de plată a impozitelor etc., neîndeplinirea obligațiilor conducând la atragerea persoanelor fizice și juridice la răspundere în modul stabilit de actele normative.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri: — 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3));

Cu titlu de informare asupra modificărilor care au fost operate pe parcursul anului 2024 în cadrul legislativ și normativ din domeniul asigurărilor sociale de stat, propunem o recapitulare a acestora, dar și a reglementărilor care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie anul curent. În continuare vom puncta cele mai importante modificări în legislație care sunt necesare a fi

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

Venitul lunar minim garantat se va indexa de două ori pe an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie, similar modificărilor aprobate recent în privința indexării pensiilor. La 1 aprilie coeficientul de indexare va constitui media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se va stabili de către Guvern.   În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 34 din 18 martie 2021 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social. Noile prevederi intră în vigoare la 1 aprilie 2021.  

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.