Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

În conformitate cu art. 827 al Codului civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Conform art. 832 al Codului civil, este interzisă donaţia în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ, precum și de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt valorile mobiliare. Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie.

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

În luna martie curent, Parlamentul a aprobat proiectul de lege ce acordă angajatorilor dreptul de a deschide creșe în cadrul companiilor pentru copiii angajaților. Totodată, autoritățile prevăd și alte mecanisme ce au ca scop facilitarea accesului părinților cu copii, în special a mamelor, la piața muncii.   Modificările legislației la acest capitol au fost discutate în cadrul clubului de presă, la care au participat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, deputați, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare etc.

Cum urmează o persoana fizică să determine baza valorică a activului de capital construit cu forțele proprii? Care sunt documentele ce confirmă cheltuielile suportate la crearea acestuia? Ce valoare urmează contribuabilul să indice la poziția K5 din Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15)? În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din CF, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de MF şi constituie:

În Monitorul Oficial din 24 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 147 din 14 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind administrarea Clasificației bugetare. În continuare vă propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului publicat. În conformitate cu prevederile art.20 alin.(1) litera1), art.27 alin.(2) și art.65 alin.(1)-(2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, în scopul reglementării în domeniul Clasificației bugetare,

În luna iunie 2019 preţurile producătorului în industrie s-au majorat cu 0,7% comparativ cu luna mai curent și cu 2,1% față de iunie 2018, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, preţurile în industria extractivă în luna iunie 2019 față de mai curent s-au majorat cu 1,4%, comparativ cu luna iunie 2018 – cu 17,9%, iar față de decembrie 2018 – cu 11,6%. Totodată, în domeniul industriei prelucrătoare în luna iunie 2019 prețurile s-au majorat cu 0,8% față de mai curent și cu 2,1% comparativ cu iunie 2018. Comparativ cu luna decembrie 2018, acestea au crescut cu 1,7%.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?

Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,

Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 30 din 28 iunie 2021 cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.   Misiunea a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire că raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  Auditul confirmă că Raportul Guvernului oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat, în conformitate cu normele cadrului de raportare aplicabil.

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

1. (29.2.4.13) Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute ca urmare a contractelor de societate civilă? 2. (29.2.5.17) Apare la moștenitor obligația de stingere a datorie fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

Persoana fizică X pe parcursul anului 2018 obține următoarele venituri: Venituri salariale pentru perioada ianuarie – septembrie 2018 – 75 000. La data de 25 mai 2018 înregistrează o tranzacție de vânzare a unui imobil, înstrăinează un apartament în valoare de 650 000 lei, cumpărat în 2017 cu o valoare de 500 000 lei. Pentru perioada octombrie – decembrie 2018 veniturile salariale au constituit 28 500 lei. La data de 15 noiembrie 2018 încasează plăți în sumă de 30 000 lei în urma unui contract de prestări servicii. La data de 15 decembrie a înstrăinat 10 acțiuni cu o valoare de 45000, care anterior au fost procurate cu prețul de 15000 lei.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,