Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal se aplică în cazul transmiterii către un alt stat, pe orice suport sau mijloc, a datelor cu caracter personal care constituie obiectul prelucrărilor sau care sunt colectate în scopul de a fi supuse prelucrării. Este necesar de menționat faptul că datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare – Lege). Conform art. 32 alin. (3) din Lege, transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau care urmează să fie prelucrate după transmitere poate avea loc doar cu autorizarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP),

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul insolvabil, conform prevederilor Legii nr. 149 nu reprezintă un impediment pentru realizarea funcției de garantare a executării corespunzătoare a obligației prin intermediul dreptului de gaj și de ipotecă. Bunurile masei debitoare grevate cu garanțiile menționate (de gaj și de ipotecă) sunt menite să satisfacă cu prioritate creanțele creditorilor gajiști și ipotecari. Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.149, prin noțiunea de creditori garantaţi se înțelege clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sunt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

În luna martie 2018, în temeiul art. 4 din Legea nr. 140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost efectuat un control privind respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii la una din întreprinderile de stat pentru silvicultură, fiind depistate următoarele încălcări: — relaţiile de muncă ale unor salariați nu au fost perfectate în formă scrisă, prin încheierea contractului individual de muncă; — propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă nu a fost adusă la cunoştinţa unor salariați sub semnătură, iar în alte cazuri refuzul angajatorului de a perfecta contractul nu a fost comunicat salariaților în scris, în decurs de 5 zile lucrătoare;

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Structurile de primire turistică vor fi clasificate de Agenția Servicii Publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede transferarea competențelor de clasificare a structurilor de primire turistică de la Agenția Turismului la Agenția Servicii Publice. Modificarea este operată în contextul reformei administrației publice centrale. Reamintim că, din anul 2009 până în 2018, elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul turismului se realizau de către Agenția Turismului, organul central de specialitate în domeniul turismului, subordonat Guvernului.

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Prin Hotărârea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate fată de debitorul ,,X”. Începând cu luna iulie 2015, este inițiat procesul de vânzare a unui șir de bunuri imobile grevate de către debitorul ,,X” – în proces de lichidare în favoarea unei instituții financiare (bancă comercială). Ulterior, pe motiv că bunurile imobile nu au fost înstrăinate de către administratorul autorizat, creditorul garantat (banca comercială) a solicitat instanței de judecată transmiterea bunurilor grevate în posesie.

Autoritatea administrației publice centrale doreşte să transmită o clădire, aflată în gestiunea Întreprinderii de stat X, în proprietatea publică a unei unități administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea Întreprinderii municipale Y. Cum are loc această transmitere şi ce aspecte trebuie să ia în considerare părțile care transmit şi primesc bunul respectiv?

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal (CF) plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat (SFS), până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Comitetul European pentru Drepturi Sociale a publicat concluziile privind respectarea normelor sociale şi economice pentru 2016 în 34 state membre ale Consiliului Europei. Documentul constată că Republica Moldova este în conformitate cu Carta Socială a Drepturilor Omului doar în 5 din 16 situaţii analizate.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În Republica Moldova vor activa funcționari fiscali cu statut special, conform pachetului de legi ce prevede reformarea domeniului fiscal. Astfel, se propune completarea Codului fiscal cu articole ce vor reglementa statutul acestor funcționari. Conform proiectului, funcționarul fiscal cu statut special este cel care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracțiunilor.

Crearea unui sistem de transport rutier durabil și eficient, care contribuie la dezvoltarea echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este scopul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), reflectat în Programul de dezvoltare strategică a autorităţii pentru anii 2018-2020. Documentul,elaborat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul Programului „Reforme Structurale în Moldova”, a fost prezentat în cadrul evenimentului intitulat „Parteneriate pentru îmbunătățirea performanței coridoarelor comerciale”.

Angajaţii companiei care asigură transportul pasagerilor, încărcatul bagajelor şi curăţenia avioanelor în Aeroportul «Henri Coandă» Otopeni anunţă că vor face grevă de avertisment, de două ore, vineri, fiind nemulţumiţi de program, dar şi de nivelul de salarizare.

Numărul americanilor care au depus cerere pentru ajutor de şomaj a crescut săptămâna trecută la maximul ultimului an, iar economiştii dau vina pe sectorul telecomunicaţiilor, adăugând că la nivel general nu au semnalat o deteriorare în piaţa muncii, scrie Reuters.