Guvernul a aprobat semnarea a două Înțelegeri administrative pentru aplicarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Federală Germania privind securitatea socială, semnat la Chișinău la 12 ianuarie 2017 și înaintat de executiv Parlamentului pentru ratificare.

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară (AMF) pentru țara noastră, în sumă de 40 mil. euro, semnat la Bruxelles la 23 noiembrie 2017. Acest grant este subiect al deciziei autorității bugetare a UE de a pune la dispoziție alocațiile anuale necesare.

Mâine, 12 iulie 2019, va ieși de sub tipar nr. 223–229 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 63, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia • Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea securității statului nr.618/1995 (nr. 73, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia

Acordul dintre RM și UE privind procedurile de securitate pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate, semnat la Bruxelles la 31 martie 2017, a fost transmis de Guvern Parlamentului, pentru ratificare. Decizia respectivă a executivului se regăsește în Monitorul Oficial din 14 iulie. Scopul Acordului nominalizat este de a asigura protecția informațiilor clasificate, schimbate sau produse în procesul de cooperare dintre Părți sau persoanele juridice din statele Părților. Un alt obiectiv constă în stabilirea unui cadru legal de colaborare, ce va reglementa procedurile privind schimbul și protecția informațiilor clasificate din diferite domenii între RM şi UE.

Ratificarea a două Acorduri de împrumut pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România a fost aprobată ieri de Guvernul RM. Împrumuturile de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) constituie câte 80 mil. de euro fiecare. Banii vor fi utilizați pentru realizarea proiectului „Construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România”, care presupune construcția, echiparea și punerea în funcțiune a reţelelor de interconectare electrică dintre cele două ţări.

Suedia continuă să susțină Republica Moldova în dezvoltarea economică. În Monitorul Oficial de vineri, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Suedia cu privire la cooperarea pentru dezvoltare (2018–2020). Potrivit legii, cooperarea dintre cele două țări are drept scop contribuirea la obținerea de rezultate din următoarele domenii: • Integrare economică progresivă în Uniunea Europeană și dezvoltarea unei economii de piață funcționale

În Monitorul Oficial din 11 ianuarie 2019 a fost publicată Legea pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia de modificare a Acordului privind abolirea reciprocă a vizelor. Astfel, cetățenii statului unei părți contractante vor fi scutiți de obligativitatea deținerii unei vize pentru a intra, ieși, tranzita și rămâne temporar pe teritoriul celuilalt stat până la 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice. În același timp, călătoriile reciproce în baza actelor de identitate nu acordă dreptul la muncă.

Acordul de grant cu Japonia privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”, semnat, prin schimb de note, la 7 martie 2017 la Chișinău, a fost propus pentru ratificare printr-un proiect de lege aprobat de Guvern. Acordul prevede alocarea unei finanțări nerambursabile în valoare de$4,8 mil. pentru dezvoltarea agriculturii conservative în Republica Moldova, în particular pentru procurarea utilajelor și a echipamentelor agricole. Proiectul va fi gestionat de către actuala Unitate de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare – 2KR, perioada de implementare fiind de doi ani din data intrării în vigoare a Acordului.

Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal se aplică în cazul transmiterii către un alt stat, pe orice suport sau mijloc, a datelor cu caracter personal care constituie obiectul prelucrărilor sau care sunt colectate în scopul de a fi supuse prelucrării. Este necesar de menționat faptul că datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare – Lege). Conform art. 32 alin. (3) din Lege, transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau care urmează să fie prelucrate după transmitere poate avea loc doar cu autorizarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP),

Decizia Comitetului Mixt, constituit în temeiul Acordului de Comerț Liber între RM și Republica Turcia de înlocuire a anexei la Acord privind definiția noțiunii de produse originare, a fost aprobată de Guvern și propusă pentru ratificare. Potrivit viceministrului economiei, Vitalie Iurcu, care a prezentat proiectul de lege în ședința Guvernului, Parlamentul RM a aprobat aderarea RM la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan — euro – mediteraniene (Convenția PEM), care a permis țarii noastre să devină stat cu drepturi depline la Convenție din septembrie 2015.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Întreprinderea X activează în cadrul unui proiect de asistență tehnică și investițională în derulare, care se realizează sub egida Acordului-cadru dintre Guvernul RM și Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 și ratificat prin Legea nr. 426-XVI din 27.12.2006. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile salariale acordate angajaților rezidenți, dar și nerezidenţilor RM, răspunde expertul care consultă entitatea în cadrul desfășurării procesului tehnologic. Care este corectitudinea reflectării acestor plăți în dările de seamă și în notele de informare?

În Monitorul Oficial din 9 noiembrie curent a fost publicată Legea pentru ratificarea Înțelegerii cu privire la modificarea Acordului de grant, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”. Documentul stabilește mecanismul de distribuire a bunurilor livrate de către partea niponă în procesul de implementare a Acordului de grant.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat în ședința de ieri, 7 noiembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de înregistrare și evaluare financiară. Potrivit șefului direcției politici fiscale și vamale al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, Acordul de finanțare în sumă de circa 30,1 mil. euro are ca obiectiv îmbunătățirea calității și transparenței sistemului de administrare a terenurilor și de evaluare a proprietății.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

În țara noastră va fi implementat un proiect ce are drept scop consolidarea statutului de drept și responsabilizarea instituțiilor, sporirea securității drepturilor de proprietate și asigurarea echității și corectitudinii în ceea ce privește sistemul de impozitare a proprietății. În ședința de ieri, 10 octombrie, a Guvernului a fost aprobat proiectul de lege privind ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de înregistrare și evaluare funciară.

Conceptul Planului Național de facilitare a Comerțului a fost prezentat pe 16 iunie, în cadrul primei ședințe a Comitetului Național de Facilitare a Comerțului, care a fost constituit pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-Ministrul Republicii Moldova.

Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019, elaborat de Ministerul Finanțelor. Concomitent, comisia a examinat proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019, precum și proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019, prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În cadrul ședinței președintele CNCNC, Chiril Gaburici, a menționat: „Vă invit sa venim activ cu propuneri și să colaboram intens la acest subiect important, pentru a sprijini sectorul social, bugetar și antreprenorial. Pe platforme separate vor fi discute toate aspectele propuse”.

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).