În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Consiliului naţional pentru reforma administrației publice a examinat acțiunile întreprinse pentru restructurarea administraţiei publice centrale și obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul şedinţei premierul Pavel Filip a menționat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului, iar în ultima perioadă au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. „Efectele acestei reforme trebuie să fie simțite de cei care lucrează în administrația publică centrală, de cetățeni și de mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul. Retrospectiva acţiunilor pentru reformarea APC include reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, depolitizarea funcției publice, reforma instituțiilor de control și a domeniului de cercetare și inovare.

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

La bugetul public național în anul 2018 au fost acumulate venituri în sumă totală de 57 995,9 mil. lei, ceea ce constituie 99,8% fată de prevederile anuale, în creștere cu 8,7% față de 2017. La partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în sumă de 59 608,9 mil. lei, la nivel de 92,3% din prevederile anuale. Comparativ cu anul 2017, acestea s-au majorat cu 9,3%. Executarea bugetului public național în anul 2018 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1 613,0 mil. lei sau la nivel de 0,85% din PIB. În cadrul ședinței de ieri a Guvernului a fost examinat proiectul de hotărâre cu privire la proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018.

În anul 2018, numărul persoanelor fizice care au primit, la solicitare, semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de anul 2017, cu mai bine de 47% și a constituit circa 16,5 mii. În comparație cu anul 2016, numărul cetățenilor care au devenit titulari ai semnăturii electronice eliberate de CTIF a sporit aproape de trei ori. Conform datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în anul de referință acesta a eliberat în total peste 20,6 mii de semnături electronice sau cu 31% mai multe decât în anul 2017. Din numărul total de semnături electronice circa 4,2 mii au fost eliberate, la solicitare, persoanelor juridice.

Prevederile Codului contravențional și ale Codului penal privind răspunderea pentru utilizarea frauduloasă a resurselor naturale sau pentru poluarea excesivă a componentelor de mediu pot fi înăsprite. În Monitorul Oficial din 11 ianuarie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1206 din 5 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul protecției mediului pentru anii 2018-2020. Documentul conține peste 30 de acțiuni ce se referă la reorganizarea și reformarea Agenției „Moldsilva” și a Agenției „Apele Moldovei”, precum și a întreprinderilor de stat fondate de acestea,

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) aduce la cunoștința persoanelor interesate de obținerea dispozitivului de creare a semnăturii electronice și a certificatului cheii publice că fostul său Centru de certificare continuă să funcționeze în calitate de Centru de înregistrare al Centrului unic de certificare al Guvernului, entitate gestionată de Instituția publică „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică” (STISC). Aceste schimbări au survenit în urma implementării Hotărârii Guvernului nr. 414 din 8 mai 2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public și de raționalizare a administrării sistemelor informaționale de stat,

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Ministerul Finanţelor a organizat joi, 11 octombrie curent, o conferinţă cu genericul „Serviciile financiare – suportul primar în implementarea politicilor publice”, în cadrul căreia au participat circa 40 de reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, precum şi experţi internaţionali. Evenimentul a fost desfăşurat cu suportul Ministerului Finanţelor din Olanda. Secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, Viorica Pricop, a menţionat că scopul de bază al conferinței a fost crearea și lansarea unei platformă de comunicare între specialiștii subdiviziunilor financiare la nivelul APC,

Conceptul de modernizare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care conţine o nouă viziune a autorităţii, a fost prezentat săptămâna trecută într-o ședință de lucru la Guvern. Proiectul a fost elaborat de specialiștii Ministerului Sănătății, Muncii, și Protecției Sociale cu susţinerea experților europeni. Necesitatea reformării structurii anterior a fost discutată pe diferite platforme, inclusiv cea a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, de mediul de afaceri şi societatea civilă.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Guvernul a aprobat în ședința de ieri Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul protecției mediului pentru anii pentru anii 2018-2020. Acesta conține peste 30 de acțiuni ce vor fi implementate din mijloace bugetare și din asistență externă din partea Agenției de cooperare Internațională a Germaniei, Agenției Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenției Austriacă pentru Dezvoltare. Astfel, se preconizează reorganizarea și reformarea agențiilor „Moldsilva” și „Apele Moldovei”, precum și a întreprinderilor de stat fondate de acestea în vederea delimitării clare a funcțiilor de protecție a resurselor naturale de cele de valorificare economică a acestora.

Proiectul „Reforma învățământului în Moldova”, implementat prin intermediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) cu suportul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, a fost supus auditului de către Curtea de Conturi. Raportul Curții cu privire la implementarea Proiectului pe exercițiul bugetar 2017 este publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie curent. Conform hotărârii, Curtea își exprimă opinia de audit fără rezerve pentru Rapoartele financiare interimare ale Proiectului, menționând că acestea nu conțin denaturări.

Luînd în consideraţie că prevederile legislative din Codul fiscal (pct. 9) al art.93, art.95 (1) lit.c), art.111 alin.(1) lit.f),art.105 alin.(5), art.109 alin.(2) și art.115 alin.(2)), Codul Vamal (art.81 alin.(4)) și Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM” dau naștere situațiilor de aplicare dublă a taxei pe valoarea adăugată aferentă serviciilor, menționate în art.111 alin.(1) lit.f) din Codul fiscal, de reparație (prelucrare) a mărfurilor prestate de către un nerezident în afara teritoriului vamal al republicii, pentru aceste servicii, regimul fiscal la compartimentul TVA va fi aplicabil în felul următor:

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Cea de-a III-a reuniune a Subcomitetului RM-UE pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II ”Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat la Bruxelles. Delegația din Republica Moldova a prezentat cele mai recente evoluții în domeniul politicilor industriale și antreprenoriale, al mineritului și materiilor prime, turismului, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și particularitățile politicii fiscale ale ţării.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, iar cheltuielile sunt aprobate la nivel de 47664,2 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie 2018 a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2019 și decretul de promulgare al acesteia. Pentru finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale se vor acorda alocații în sumă de 237 4183,6 mii lei, iar în bugetul Fondului de investiții sociale, pentru lucrări de renovare a instituțiilor de învăţământ – 92 046,7 mii lei din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţământului în Moldova”.

Până în luna martie 2019, stațiile de asistență medicală de urgență vor fi dotate cu încă 170 de ambulanțe noi. În anul 2018, parcul de ambulanțe a fost dotat cu 110 ambulanțe. Faptul a fost anunțat de ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, în cadrul conferinței de totalizare a rezultatelor activității MSMPS pentru anul 2018 și prioritățile pentru anul 2019. Astfel, în revistă au fost trecute cele mai importante realizări ale anului curent, printre care: • Majorarea, de la 1 ianuarie 2019, cu 10% a pensiilor beneficiarilor care primesc o pensie mai mică decât minimul de existență pentru pensionari — 1589 de lei.