Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (valabil pentru toate întreprinderile, organizațiile, instituțiile cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică), care este stabilit de Guvern în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național, va fi examinat astăzi, 10 decembrie, în ședința secretarilor de stat.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de modificare a mărimii  salariului minim garantat în sectorul real, fiind propusă majoratea acestuia până la 2935 lei (17,37 lei pe oră, 169 ore per lună), din 1 ianuarie 2021.

Personalul din instituțiile de învățământ va putea beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității anului 2019 proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Indicii și mărimile premiilor pentru conducătorii instituțiilor se vor stabili de către organul ierarhic superior, iar mărimea maximă a premiilor acestora nu va depăși 50% din salariul de bază.   În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 812 din 11 noiembrie 2020 pentru modificarea anexei la Hotărârea Executivului nr. 1234/2018 privind condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a determinat lista actelor ce urmează a fi prezentată de liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiţiei pentru a fi asigurată evidenţa acestei categorii de plătitori la bugetul asigurărilor sociale de stat1, operand modificări la Regulamentul privind evidenţa  plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 275-A/2015 (Regulament).   Noile prevederi au la bază modificările aprobate prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 în Legea nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale și țin de reglementarea evidenței și contribuțiilor categoriei de plătitori şi

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat noua procedură și criteriile de determinare a statutului de contribuabil mare. Ordinul nr.613 din 9 decembrie 2020 aprobat de autoritatea fiscală a fost publicat în Monitorul Oficial de vineri, 18 decembrie, și a intrat în vigoare.  Totodată, a fost abrogat  Ordinul IPFS nr.1387/2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari.   Astfel, pentru includerea în lista respectivă sunt eligibili contribuabilii: agenți economici persoane juridice și persoane fizice rezidenți ai RM care desfășoară activitate de întreprinzător pe parcursul a cel puțin 3 ani și sunt înregistrați și activează în conformitate cu prevederile Legii nr. 845 (până la 650 entități); 

Perioada de eșalonare a indemnizațiilor unice pentru asigurarea cu spațiu locativ a persoanelor ce dețin scrisori de garanție ar putea fi extinsă. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus un proiect  de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 836/2010 cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni.    Astfel, acordarea indemnizaţiilor unice pentru persoanele care nu au beneficiat de credite preferenţiale de la instituţiile financiare, nu au fost asigurate cu spaţiu locativ conform normelor legale şi nu deţin scrisori de garanţie corespunzătoare

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Tarifele la serviciile prestate pentru domeniile de competenţă ale Agenției Servicii Publice vor fi formate după o politică unică de calcul. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul  hotărârii cu privire la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice.   Proiectul prevede aprobarea: Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice; Nomenclatorului serviciilor de bază prestate de către ASP și tarifele acestora;

Cuantumul scutirii persoanelor fizice (rezidente) se va majora cu 5%,  de la 24 mii la 25,2 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50% și va crește de la 3 mii la 4,5 mii lei. Prevederile sunt incluse în proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, care a fost aprobată în lectura a doua în cadrul ședinței plenare a Legislativului din 16 decembrie curent.   Tot cu 5% se majorează suma scutirii suplimentare (de la 18 mii la 18,9 mii lei) pentru persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată1 la art.33 alin.(2), cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

 În cazul în care în actul de control s-a constatat încălcarea de efectuare faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei. 

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al costului Serviciului de îngrijire socială la domiciliu (SÎSD).   Potrivit proiectului, costul serviciului va fi constituit din cheltuielile curente planificate din contul componentei de bază pentru anul bugetar (cheltuielile de personal, contribuțiile la BASS și primele asigurărilor obligatorii de asistență medicală, cheltuielile pentru inventarul moale, obiectele de mică valoare și scurtă durată, cheltuielile de regie/alte cheltuieli pentru consumul materialelor și serviciilor cheltuielile privind formarea profesională); cheltuielile curente din contul mijloacelor speciale pentru anul bugetar, precum și cheltuielile pentru uzura mijloacelor fixe.

Cine este în drept să solicite depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit peste termenul prevăzut de legislație? În ce condiții poate fi acceptată cererea respectivă?                 Prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit este reglementată de art.83 din Codul fiscal1, pentru depunerea de către persoanele fizice a Declarației CET18 fiind stabilit termenul limită 30 aprilie al fiecărui an pentru veniturile obținute și care urmează a fi declarate pentru perioada fiscală precedentă.

Astăzi, 10 septembrie 2020, au fost desemnați 43 de contribuabili pentru premiere cu Certificate de credibilitate. Contribuabilii au fost remarcați pentru aportul lor în promovarea civismului fiscal și conformare la onorarea obligațiilor fiscale. Într-un an dificil pentru întreaga societate, contribuția semnificativă a acestor contribuabili este vitală și necesară pentru asigurarea stabilității financiare a Republicii Moldova.   Serviciul Fiscal de Stat aduce sincere mulțumiri și exprimă gratitudinea pentru perseverența și capacitatea de sporire a performanțelor profesionale, benefice pentru dezvoltarea economiei naționale și prosperarea întregii societăți.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele șapte luni ale anului curent întreprinderile de transport au transportat 8,6 mil. tone de mărfuri, cu 13,7% mai puțin decât în perioada similară din 2019, iar parcursul mărfurilor a constituit 2548,9 mil. tone-km, cu 9,0% mai puțin. Doar în luna iulie 2020 întreprinderile au transportat 1,5 mil. tone de mărfuri, cu 12,7% mai puțin decât acum un an. Volumul de mărfuri transportat cu transportul feroviar în această perioadă a scăzut cu 48,5%, cu cel aerian – cu 23,4%, iar cu transportul rutier – cu 3,8%.

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.