În ianuarie-iulie a anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 13237,5 mil. lei, ce constituie 60,9% din prevederile anuale de 21732,8 mil. lei. Aceste date sunt indicate în Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, făcut public de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Conform datelor Raportului, contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7833,1 mil. lei, sau 61,3% din suma anuală de 12770,0 mil. lei. Față de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creștere cu 378,9 mil. lei sau cu 5,1%.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 1,089 mld. lei sau cu 4,1% și vor constitui 27, 49 mld. lei. În Monitorul Oficial din 24 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 188 din 22 septembrie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.255/2020).   Astfel, au fost majorate cu 1,204 mld. lei veniturile  din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care, în urma precizării, vor atinge 16,284 mld. lei. Totodată, au fost majorate cheltuielile la capitolul protecție socială din resursele generale ale BASS cu 376 mil. lei și a celor finanțate din contul bugetului de stat – cu 713 mil. lei.

Contabilul este un specialist cu nivel mediu de calificare, solicitat pe piața muncii în condițiile evoluției constante și ascendente a serviciilor contabile. Profesia de contabil face parte din categoria ocupațiilor care necesită nivel de calificare cât mai înalt și formare continuă, ceea ce contribuie la gestionarea eficientă a patrimoniului entității, se spune în Standardul ocupațional pentru ocupația Contabil (Codul CORM: 331302, Nivelul CNCRM:4), care a fost aprobat de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr. 131 din 28 octombrie 2021. Documentul este publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 5 noiembrie.    

Persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale au posibilitatea verificării informației din contul personal de asigurări sociale în mod electronic. Accesul este oferit 24/24 de pe orice dispozitiv conectat la reţeaua Internet prin intermediul Sistemului Informațional Acces CPAS, disponibil pe pagina oficială a CNAS www.cnas.gov.md, reamintește autoritatea. Accesul la informația din contul personal curent este acordat persoanelor asigurate înregistrate în Registrul de stat al evidenței individuale.   SI ACCES CPAS oferă fiecărui utilizator de sistem posibilitatea de a vizualiza şi, la necesitate, de a imprima informaţia acumulată la contul personal pentru toată perioada de activitate realizată după 1 ianuarie 1999.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că recent a fost lansată o nouă versiune a sistemului informaţional ACCES CPAS, care oferă mai multe posibilități de accesare și vizualizare a stării contului personal de asigurări sociale. Astfel, indiferent de faptul în care domeniu activează cetăţeanul şi în câte locuri de muncă îşi desfăşoară activitatea, toată informaţia despre achitarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru perioada de după 1 ianuarie 1999 declarată de angajator, se înscrie în conturile personale ale persoanelor asigurate.

Primul mecanism de avertizare timpurie pentru companiile aflate în dificultate a fost elaborate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Ministerul Economiei. Mecanismul va contribui atât la evitarea dificultăților financiare ale companiilor, cât și la diminuarea efectelor negative ale crizei actuale, fiind conceput prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”.   Prin această aplicație antreprenorii care se confruntă cu dificultăți în afaceri, vor putea face o radiografie a companiei, fiind detectate punctele vulnerabile ale afacerii, iar, ulterior, vor putea beneficia de mentorat pentru redresarea și resetarea managementului.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

Numărul minim de locuri de muncă create de un investitor străin pentru a obține dreptul de ședere provizorie în țara noastră ar putea fi redus de la patru la un loc, iar investiția minimă necesară ar putea constitui 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.   Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a susținut proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce are ca scop îmbunătățirea climatului investițional în țara noastră și atragerea investițiilor străine directe, pentru a crea locuri de muncă și genera venituri suplimentare la buget.

Cheltuielile achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru, destinate asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) ar putea fi permise spre deducere. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 noiembrie curent a fost inclus proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal.   Astfel, se propune completarea art. 24 CF, ce stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu un punct pentru a acorda dreptul membrilor AUAI de a trece cotizațiile de membru achitate la categoria cheltuieli deductibile.

La construcții și dispozitive provizorii se atribuie construcțiile speciale cu destinație de producție, depozitare necesare pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj și întreținere a personalului din domeniul construcțiilor. Construcțiile și dispozitivele provizorii pot fi construite atât de către beneficiari, cât și antreprenori.

Entitatea B SRL a beneficiat de servicii foto prestate de o persoană fizică cetăţean care deţinea patenta de întreprinzător, însă care nu era prelungită la momentul semnării actului de prestare a serviciilor și la momentul achitării serviciilor. Entitatea nu a reținut impozit pe venit din plățile efectuate în favoarea titularului de patentă aferente serviciilor prestate de către acesta. Corect a procedat entitatea în situația respectivă?

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 martie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 140 din 16 martie 2020 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia.

Ministerul Finanțelor, anual, până la data de 1 mai, ar putea publica pe pagina sa web cuantumul salariilor de bază pentru anul curent al persoanelor cu funcții de demnitate publică, al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, al funcționarilor publici de conducere de nivel superior, precum și al conducătorilor și adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului.   O inițiativă legislativă în acest sens este înregistrată pe agenda Parlamentului și prevede completarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (capitolul I) cu un articol ce va asigura transparența salarizării unor categorii de persoane publice.

În cadrul entității care prestează servicii de transport rutier de persoane în regim de taxi, un angajat a decis să plece în concediu pe toată durata lunii de gestiune, iar alt angajat pe parcursul lunii de gestiune a plecat în concediu medical. Cum urmează entitatea să-și onoreze obligațiile fiscale, luând în considerare faptul că prezentarea dărilor de seamă se efectuează în mod premergător lunii de gestiune?

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Casa Naţională de Asigurări Sociale comunică despre aprobarea ordinului nr. 79-A din 18 iunie 2018, prin care sunt operate modificări la Regulamentul privind evidenţa plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Este vorba de procedura de înregistrare a persoanelor fizice ce desfășoară activități independente şi care sunt obligate să se asigure individual în calitate de plătitori la BASS.

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.