Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

 În conformitate cu prevederile din Codul fiscal nr.1163/1997: - Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia (art.104 lit.f));

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Întreprinderea transferă mijloace bănești pentru achitarea contractului de studii a copilului unuia din angajați. Ce impozite urmează să calculăm și să achităm? La ce cont va fi indicată suma transferată și cum se va declara în Darea de seamă (forma IPC18)? Art. 19 din Codul fiscal specifică facilitățile impozabile cu impozitul pe venit acordate de angajator salariaților săi.

(29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

Formularul ,,Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului” va fi completat cu o anexă – Informația privind destinația mijloacelor bănești ridicate în numerar. Aceasta va fi plasată pe verso actului existent și se va completa detaliat, cu notarea clasificației ECO, denumirea plății, codul localității, suma, inclusiv plata de bază (P102), majorarea de întârziere (M102) și amenda (A102). În caz de necesitate, informația respectivă se va extinde, fiind completată suplimentar și se va considera parte integrată din Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului.

Potrivit prevederilor Legii cu privire la statistica oficială nr.93/2017, sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și monitorizarea politicilor economice și sociale,

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

1. (28.7.8) Se consideră acordarea împrumutului de mijloace bănești între agenți economici ca o livrare impozabilă? 2. (28.7.4) Se va constata oare primirea sumei privind clauza penală ca livrare (scutită sau impozabilă)?

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Modificările propuse la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2021 nr.256/2020, aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 30 octombrie, prevăd majorarea veniturilor cu peste 313,2 mil. lei, a cheltuielilor – cu 513,2 mil. lei și a deficitului cu 200 mil. lei.   Proiectul pentru modificarea Legii nr.256/2020, după cum a menționat Ana Nemerenco, ministrul Sănătății, a fost elaborat în rezultatul analizei indicatorilor fondurilor pe parcursul anului, precum și a priorităților de politici promovate de către Ministerul Sănătății. La baza inițiativei au stat așa factori ca majorarea salariilor de funcție a personalului administrative-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală cu 57%, începând cu 1 noiembrie 2021; acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19; acordarea suplimentului la salariul de funcție calculat personalului antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor cu COVID-19 etc. 

Conform Raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), în primele șapte luni ale anului 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 16385,1 mil. lei sau 62,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 9126,0 mil. lei sau 60,5% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1172,0 mil. lei sau cu 14,7%.

Ministerul Finanțelor informează că în primele 3 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 16,7 mld. lei, fiind în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 17,3 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 1,8 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 563,4 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,3 mld. lei.

Ținând cont de modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul modificărilor în patru ordine și un Regulament, toate documentele reglementând prezentarea dărilor de seamă cu privire la impozitul pe venit.    Lista categoriilor contribuabililor ce vor prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale ONG17 va fi suplinită cu categoria B1 – Instituții private. Această completare este propusă în Ordinul nr.8/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale.

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, multe elemente contabile nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Estimarea, implicând raționamente profesionale bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție, este o evaluare în condiții de incertitudine, iar evaluarea este una dintre afirmațiile conducerii,

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a efectuat în ianuarie-iunie anul curent, conform Planului anual al controalelor de stat asupra activității de întreprinzător, 8 020 controale planificate și 3 526 controale inopinate (în baza petițiilor, sesizărilor, autosesizărilor). Totodată în perioada analizată au fost eliberate 24 963 acte permisive - autorizații de funcționare, pentru mijloace de transport, certificate pentru produse agroalimentare.