Suma mijloacelor fixe acordate în leasing în anul 2020 a constituit 1,4 mld. lei, fiind la nivelul anului 2017, comunică Biroul Național de Statistică. Aceasta s-a diminuat cu 23% față de anul 2019, când s-au înregistrat 1,8 mld. lei, dar și comparativ cu anul 2018 (circa 1,6 mld. lei).   Astfel, partea preponderentă a mijloacelor fixe acordate în leasing pe parcursul anului precedent (93% din total) au constituit mijloacele de transport – 1,3 mld. lei, dintre care autoturismelor le revine 0,9 mld. lei. De asemenea, 78,8 mil. lei reprezintă mașini și utilaje, 13,8 mil. lei – clădiri și construcții speciale, iar alte mijloace fixe au constituit 4,4 mil. lei.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Șase proiecte ce se referă la reglementarea certificării, cerințelor tehnice și aplicarea echipamentelor de casă și control au fost elaborate de Ministerul Finanțelor, acestea fiind propuse repetat spre consultare publică.   Astfel, părțile interesate sunt invitate să se expună, până la data de 17 mai 2021, asupra următoarelor documente: Proiectul regulamentului privind certificarea echipamentelor de casă și control Proiectul regulamentului privind funcționarea Centrului de certificate a echipamentelor de casă și de control

În Monitorul Oficial al RM de vineri, 28 septembrie, Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Concluzia Curții de Conturi este că rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a MADRM pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Carnetul TIR va putea fi utilizat la transportarea mărfurilor cu aplicarea unor proceduri simplificate de vămuire (statutul de destinatar agreat) în conformitate cu legislația în vigoare. Pentru realizarea acestei posibilități, beneficiarul procedurii simplificate de vămuire va fi obligat să informeze Serviciul Vamal, prin intermediul sistemului informațional al autorității, despre sosirea vehiculului pentru descărcarea mărfurilor; scoaterea sigiliilor vamale; încărcarea sau descărcarea mărfurilor.   Noile reglementări sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR

În anul 2020 mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural au constituit 1200 mil. lei, fiind în creștere cu 26,3% față de mijloacele financiare alocate în anul 2019 (950 mil. lei). Conform Raportului privind gestionarea FNDAMR în anul 2020, cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate pentru achitarea restanțelor din 2019 față de producătorii agricoli – circa 503,8 mil. lei.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

În bugetul asigurărilor sociale de stat în primele cinci luni ale anului curent au fost acumulate venituri în sumă totală de 12171,1 mil. lei, sau 45,9% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind BASS. Potrivit acestuia, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 6220,7 mil. lei sau 41,3% din suma anuală aprobată (15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma CAS acumulată în perioada de raportare este creştere cu 720,1 mil. lei sau cu 13,1%.  

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat beneficiarilor de prestații sociale că au fost efectuate transferurile pentru toate prestaţiile sociale în mărime de circa 382,7 mil. lei, inclusiv banii destinaţi achitării indemnizaţiilor pentru familiile cu copii. Astfel, pentru plata indemnizaţiei de maternitate au fost transferate 52,8 mil. lei pentru 1972 beneficiari, iar pentru cea paternală — 1,8 mil. lei (368 beneficiari). Indemnizaţia unică la naşterea copilului va fi achitată în sumă de 24,6 mil. lei (3072 persoane), iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani va fi plătită la 47248 persoane în sumă de 89,2 mil. lei.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

6.12.5.2 Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei de la posesorii de câini? 6.1.3 Ce include sistemul taxelor locale?

Proiectul de lege ce prevede compensarea tarifelor la energia electrică utilizată de consumatorii gospodăriilor casnice a fost aprobat la 23 aprilie curent,  în lectura a doua. Proiectul a fost elaborat ca o măsură socială pentru populație în contextul instituirii stării de urgență în perioada 1 aprilie-30 mai 2021.   Astfel, va fi acordată o compensație în cuantum de 428 lei consumatorilor gospodăriilor casnice (persoane fizice) care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 2 luni (aprilie și mai),

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 iunie curent este inclus un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop sporirea protecției sociale a unor categorii de cetățeni.   Astfel, persoanele cu dizabilităţi severe imobilizate la pat ar putea beneficia de o alocaţie lunară pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere majorată de la 500 lei până la 80% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă (care, după indexarea de la 1 aprilie 2021, aceasta constituie 1188,05 lei/lunar). Astfel, alocația ar putea fi majorată cu circa 450 lei.

Sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice asigură circulaţia acestora și confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidentă fiscală a conturilor bancare/de plăţi, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul mijloacelor băneşti, ordinele incaso, mandatele de executare și documentele aferente acestuia, încheieri emise de executorii judecătorești privind aplicarea măsurilor de asigurare/executare şi alte documente, ce fac obiectul circulaţiei între Serviciul Fiscal de Stat și participanții la sistem.  

Evidenţa impozitelor și taxelor locale se va ține în Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL) începând cu 1 martie 2020. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 7 din 3 ianuarie 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. Potrivit Hotărârii, SCITL administrează următoarele impozite şi taxe locale: • impozitul funciar de la persoanele fizice (cetăţeni) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier); • impozitul pe bunurile imobiliare de la persoanele fizice (cetăţeni); • taxa de la posesorii de câini; • taxa pentru parcaj; • taxa pentru salubrizare.

Comisia juridică numiri și imunități a aprobat, în ședința de astăzi, cu voturile a cinci membri, raportul la proiectul de Hotărâre privind declararea stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada 1 aprilie – 30 mai 2021. Propunerea Guvernului în exercițiu de a institui starea de urgență este argumentată prin necesitatea luării unor măsuri urgente care sunt dictate de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea virusului COVID-19.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.