Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

Entitatea de audit, în cazul efectuării auditului la entitățile de interes public, pentru asigurarea riscului de audit, va încheia cu asigurătorul un contract de asigurare de răspundere civilă profesională a entității de audit, obiectul asigurării fiind răspunderea legată de executarea contractului sau auditul situațiilor financiare. În același timp, în cazul efectuării auditului la alte autorități decât cele de interes public, entitatea de audit asigură riscul de audit, după caz, conform prevederii de mai sus sau poate să constituie provizioane în mărime de minimum 15% din venitul din vânzări în perioada de gestiune aferentă auditului. În Monitorul Oficial de vineri, 1 noiembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 137 din 18.10.2019 cu privire la aprobarea modificărilor Ordinului ministrului finanțelor nr.49/2010 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind modul de asigurare a riscului de audit.

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

Până la data de 29 iunie 2021 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și comentariilor necesare pentru elaborarea proiectului ordinului autorității ,,Pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 119/2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile”.   Necesitatea intervenției este generată de ajustarea unor conturi contabile care urmează să  îmbunătățească aplicarea corectă a prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate.   Propunerile pot fi expediate în adresa  persoanei responsabile pentru elaborarea proiectului: Ala Vizir (consultant principal, Secția politici contabile și audit), număr telefon 022 26 27 60, email: ala.vizir@mf.gov.md.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat Registrul Membrilor CCI a RM - un instument online de căutare a potențialilor parteneri în Republica Moldova pentru cooperare și investiții profitabile. Camera de Comerț și Industrie a RM este unica asociație de business care este împuternicită conform legii să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi – o platforma online care permite promovarea membrilor CCI în țară și peste hotare.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Pentru a menține și a stimula creșterea investițiilor, mediul de afaceri are nevoie de reguli predictibile, transparente și clare; consultarea prealabilă a acestor reglementări cu toți actorii implicați, în strictă conformitate cu legislația privind actele normative și cele ce reglementează activitatea de întreprinzător; asigurarea unui termen de grație pentru intrarea în vigoare și aplicarea noilor reglementări etc., se constată în Cartea Albă 2021, cea de-a  VII-a ediție fiind lansată de Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) din Republica Moldova.   Propunerile FIA sunt structurate pe capitol și țin de legislația fiscal, relațiile de muncă, sistemul financiar, concurență și alte domenii.

Modul de reflectare în contabilitate: a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord, dispozitivelor specializate) etc. sunt doar unele aspecte reflectate în articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat cu știință de cauză de către autorul nostru, Marina Brihuneț, publicat în ediția din august a revistei „monitorul fiscal. FISC.md”.

MobiSign  este serviciul guvernamental de identitate și semnătură electronică mobilă (serviciul MobiSign) și reprezintă o soluție de identitate electronică bazată pe aplicații mobile și are ca obiectiv principal oferirea instrumentului de autentificare și semnare a documentelor electronice, inclusiv prin intermediul sistemelor informaționale integrate cu serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) și serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass). Definiția este inclusă în proiectul Conceptului serviciului MobiSign, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Obiective de bază specifice stabilite pentru serviciul MobiSign sunt

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare Standard, care pot fi utile contabililor în funcție de specificul activității entității. La SNC „Costurile îndatorării”, prin modificarea pct.5, subpct.4), s-a concretizat nomenclatorul costurilor îndatorării. Aceste costuri vor include, suplimentar, diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobânzilor privind împrumuturile.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Ministerul Finanțelor a elaborat și aprobat Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul 2020, care are ca scop prezentarea imaginii generale privitor la activitatea de audit intern și funcționalitatea sistemului de control intern managerial în sectorul public.   Totodată, rolul Raportului este de a oferi Guvernului o imagine de ansamblu privind starea de lucruri a reformei controlului financiar public intern (CFPI), cuprinzând controlul intern managerial și auditul intern.

Începând cu 1 ianuarie 2023, prin modificările operate în legislația fiscală prin Legea 356/2022, în Codul fiscal s-a introdus o reglementare nouă aferentă amânării achitării impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili - art.87 alin.(1/1).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, prezentăm explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard, care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Comunicăm că, din SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” au fost excluse prevederi preluate din Legea contabilității nr. 113/2007 pentru a evita dublarea prevederilor identice.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?