Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic.

Începând de azi, 22 februarie, prin derogare de la lit. a), art. 5 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, care întrunesc, cumulativ, condițiile că în luna de gestiune nu efectuează plăți în folosul persoanelor fizice, nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu vor mai fi obligați să prezinte darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă (IPC18).

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție a fost lansat la nivel internațional. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei, care se desfășoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite, la care participă și delegația țării noastre. În ultima perioadă, Republica Moldova a întreprins o serie de reforme semnificative pentru a încuraja investițiile. Guvernul actual vede oamenii de afaceri ca parteneri. Suntem un stat tânăr, în care se dezvoltă cultura de afaceri, și am luat toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a deschide oportunități pentru investitorii interesați de potențialul țării noastre, creând în același timp infrastructura necesară.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1", gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), 27 proiecte investiționale noi create de lucrătorii migranţi sau rudele acestora vor beneficia de susţinere financiară. Aceştia au semnat cu ODIMM contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,63 mil. lei. Potrivit estimărilor, vor fi create circa 60 de noi locuri de muncă, iar investiţiile cumulative în economia naţională vor constitui 16,54 mil.lei.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 19 decembrie 2018, componența nominală a Comitetului de supraveghere a auditului. Astfel, din componența Comitetului fac parte: • Natalia Tonu – şef adjunct al Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor • Silvia Cemertan – consultant principal în Direcţia reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor

Persoanele ar putea să își înregistreze afacerea sub forma organizatorică  Gospodărie țărănească (GȚ)  și în cazul deținerii loturilor de pe lângă casă. În prezent, conform art. 2 din Legea privind gospodăriile țărănești  (de fermier), gospodăria țărănească este întreprinderea individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege  privind modificarea Legii nr.1353/2000 cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 9 iulie curent.

Suntem o societate cu răspundere limitată cu genul de activitate comerț cu amănuntul. Nu am desfășurat activitate de întreprinzător o perioadă îndelungată, motiv din care, potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, am fost excluși, în luna martie 2019, din categoria subiecților plătitori ai TVA, fapt care l-am aflat recent. Până în prezent prezentam lunar dările de seamă forma TVA12, forma IPC18, trimestrial forma TL13 și, anual, forma IALS14/18 și formaVEN12. Care dări de seamă urmează să prezentăm acum, dacă nu mai suntem înregistrați în calitate de plătitori TVA, și care sunt amenzile care vor fi aplicate către entitatea pentru neprezentarea dărilor de seamă ?

Avantajele Ghișeul unic electronic au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Bălţi de către Vitalie Iurcu, secretar de stat; Aurel Casian, director executiv al Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității II (PAC II); Douglas Muir, director de program Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova; Galina Codița, directoarea filialei Bălți a Camerei de Comerț și Industrie. La eveniment au participat oameni de afaceri din Regiunea Nord a țării, reprezentanți ai altor filiale a Camerei de Comerț și Industrie din nordul țării.

Oportunitățile preluării de către Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a experienței companiilor IT estoniene în domeniul digitizării serviciilor publice și asigurării securității cibernetice au fost discutate în cadrul unei întrevederi de la finalul săptămânii trecute, avute de conducerea CTIF cu însărcinatul în afaceri, șeful oficiului de la Chișinău al Ambasadei Estoniei în România, Simmu Tiik. După o scurtă prezentare a atribuțiilor CTIF, directorul instituției, Corneliu Jaloba, a declarat că CTIF dorește să stabilească relații de cooperare cu companiile IT estoniene pentru a prelua cele mai bune practici europene în materie de digitizare a serviciilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal

Autoritățile vor elabora o metodologie de finanațare instituțională în domeniul cercetării și inovării. Acțiunea este prevăzută în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019 – 2022, propus spre consultare de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Programul are drept scop majorarea eficienței sistemului național de cercetare-inovare și asigurarea condițiilor optime pentru generarea de noi cunoștințe obținute în baza cercetărilor și aplicarea acestora în vederea sporirii competitivității economiei naționale și a nivelului general de bunăstare.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Guvernul a aprobat în ședința din 11 februarie 2019 un proiect de hotărâre ce prevede modificări în unele hotărâri ale Executivului, în care este necesară substituirea noțiunilor de ”organizații de microfinanțare” și ”companii de leasing” cu termenul ”organizații de creditare nebancară”. Astfel, acestea vor fi registratori ai Registrului garanțiilor mobiliare și vor înregistra date despre leasingul financiar, denumirea şi descrierea bunurilor mobile transmise în leasing financiar, faptul achitării taxei de stat şi a plăţii de înregistrare sau modificare a acestuia, avizul de înregistrare, de modificare sau de radiere a leasingului financiar și alte date prevăzute în art. 17 din Hotărârea cu privire la Registrul garanţiilor reale mobiliare.

În anul 2018 economia Republicii Moldova a crescut cu 4%. Informația a fost oferită de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul unui briefing desfășurat astăzi, 17 decembrie, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele înregistrate de minister în anul 2018. Potrivit ministrului, activitatea investițională s-a intensificat în perioada ianuarie – septembrie 2018, volumul investițiilor fiind în creștere cu 13,5% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent și constituie, per total, 12,9 mld. lei.

Intenția de a investi în deschiderea unei fabrici de asamblare a autobuzelor electrice în Republica Moldova a fost anunţată de compania chineză ZTE în timpul unei întrevederii cu prim-ministrul Pavel Filip. Șeful Guvernului i-a îndemnat pe investitori să ţină un dialog permanent cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, care este o verigă de legătură între Executiv și mediul de afaceri.

Neprezentarea în termen a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate va fi sancționată cu o amendă mai mică. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional (CC). Conform relatării ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul are drept scop micșorarea sancțiunii prevăzute la art 330 din CC, care stabilește răspunderea pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor statistice.

Filiala Bălţi a Camerei de Comerț și Industrie a RM în parteneriat cu A.O. ”Pro Cooperare Regională”, în scopul promovării businessului mic și mijlociu a organizat patru seminare de informare pentru antreprenorii din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și Sîngerei cu privire la oportunităţile de finanţare a IMM-urilor. Evenimentele au fost organizate în cadrul proiectului „Facilitarea accesului la piaţă pentru fermierii mici şi mijlocii din Regiunea de Nord”, implementat de AO ”Pro Cooperare Regională”, cu susţinerea financiară a Uniunii Europene şi cofinanţat de Guvernul Suediei, prin intermediul Fundaţiei Est-Europene, în cadrul Proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării”.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în colaborare cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova au inițiat discuții publice asupra proiectului Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, care va fi primul document de politici în domeniul horticulturii din Republica Moldova, elaborate după o perioadă îndelungată. La discuții au fost invitați reprezentanți ai mediului academic din domeniu, ai instituțiilor publice și antreprenori, care au venit cu propuneri de ajustare a obiectivelor și activităților la realitățile din sector și vor contribui la “creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și modernizarea pieței”, obiectiv stabilit în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014 – 2020.