Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că veniturile administrate de SFS la Bugetul public național, în primele 10 luni ale anului curent, comparativ cu perioada similară a anului 2018, au crescut cu 5,1%. Astfel, în perioada de referință, au fost înregistrate încasări în sumă de 32 mld. lei, în creștere cu 1,6 mld. lei., în raport cu aceeași perioadă a anului 2018.

Formularul confirmării eliberate de către Serviciul Fiscal de Stat ce atestă că un cetățean al Republicii Moldova, conform datelor din Sistemul Informațional al SFS, la situația de la o anumită dată a obținut venituri și i-au fost reținute obligații fiscale aferente acestor venituri va fi modificat.   Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului SFS  nr. 82 din 27 februarie 2019 cu privire la eliberarea confirmării  veniturilor  obținute și obligațiilor fiscale reținute/achitate din venitul  obținut în Republica Moldova

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Casa Naţională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii că, prin Legea nr. 224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative care a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 353-357 din 22 decembrie 2020, au fost operate modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, Anexa nr. 3 (Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu un punct cu următorul cuprins: „41) plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2”.

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

Regulamentul privind modul de efectuare a înscrierilor în conturile personale ale contribuabilului și perfectarea rapoartelor asupra obligațiilor fiscale, inclusiv asupra restanțelor, aprobat prin Ordinul nr.103/2005  al Ministerului Finanțelor, a fost modificat și prevede modul de completare a informației solicitate în anexele la documentul prenotat (privind analiza veniturilor la BPN corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri; a încasărilor corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe UAT; a calculelor la BPN; a soldurilor restante la BPN aferente clasificaţiei veniturilor bugetare, administrate de SFS, cu excepţia obligaţiilor fiscale din evidenţa specială aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului etc.)  

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

Completările la Codul fiscal (CF), prevăzute în Politica fiscală și vamală pentru anul 2021,  propun completarea lit. p1 al art. 20 ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită de CF sunt venituri neimpozabile cu sintagma „cu excepția câştigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice”       (cuantumul scutirii este stabilit la art.33 alin.(1) și pentru anul curent constituie 24 mii lei, iar pentru anul 2021 a fost aprobat în sumă de 25,2 mii lei).   Concomitent, proiectul votat de Legislativ conține modificări la art. 12 din CF („Noțiuni”). Astfel, p. 14 al art. 12 care definește noțiunea de „câștig”

Se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2, iar plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului Covid19 sunt surse de venit neimpozabile pentru salariați.   Prevederile se conțin în Legea nr.224 din 4 decembrie 2020 publicată în MO de ieri, 22 decembrie curent, și au caracter retroactiv, fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Astfel, sunt operate modificări în Codul fiscal, fiind completate art.20 (Sursele de venit neimpozabile) și 24 (Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător) din Cod.

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

 În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri:  - 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3)); 

Comisia parlamentară de politică externă și integrare europeană a aprobat avizul consultativ privind aprobarea semnării Acordului Multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare.   Documentul are drept scop îmbunătățirea conformării fiscale internaționale prin acordarea asistenței reciproce în domeniul fiscal între statele semnatare și prevede clauze menite să stabilească modalitățile de schimb pentru asigurarea unui flux adecvat de informații. Schimbul va cuprinde datele pentru identificarea persoanei

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.