În Monitorul Oficial din 5 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 317 din 3 iunie 2020 cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale, fiind aprobat și Regulamentul respectiv. Potrivit Regulamentului, Serviciul Tehnologii Informaționale este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care asigură administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii de tehnologie a informației și comunicațiilor acestuia, prestarea serviciilor ce țin de eliberarea actelor și informației din domeniile de activitate, precum și implementarea politicii statului aferente tehnologiei informației și comunicațiilor în sfera de competență ale MAI.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Au intervenit modificări la art.110 şi 111 din Codul fiscal, ce țin de locul livrării mărfurilor și serviciilor.

Arhiva În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Comunitatea religioasă a obţinut autorizaţie de construcţie în vederea inițierii procesului de construcţie a unui centru de cultură de învăţămînt destinat riturilor de cult pe terenul aflat în proprietate.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

1. (29.1.7.4.5) Unde va fi transferat impozitul pe venit, reţinut din veniturile achitate persoanei fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, obţinute de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare/imobiliare?”

În cadrul ședinței Guvernului din 24 iulie curent au fost aprobate un șir de modificări și completări la Regulamentul сu рrivirе la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), propuse de Ministerul Finanțelor. Elaborarea proiectului a fost dеtеrminаtă de necesitatea îmbunătățirii procedurilor respective. Conform autorilor, în procesul aplicării cadrului legal ce reglementează activitatea Agenției de Recuperare а Вunurilоr Infracționale (ARBI) au fost constatate lacunele de ordin normativ ce urmează a fi excluse.   Proiectul aprobat prevede completarea pct. 10 din Regulament cu două subpuncte noi (3) și 4)) în vederea fortificării capacităților ARBI de а administra eficient bunurile infracționale, și anume mijloacele bănești  sechestrate pe conturile bаnсаrе.

Subiecți ai impunerii ce urmează să înregistreze contractul de locațiune la Serviciul Fiscal de Stat sunt persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară.

Conform art. 2873 din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), precum şi cotele-părți, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. În cazul în care obiectul impunerii constituie obiect al unui credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing financiar, baza impozabilă constituie diferența pozitivă formată dintre valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă până la stingerea totală a creditului sau a obligațiilor contractului de leasing financiar.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, la data de 15 octombrie, a survenit termenul de achitare a celei de a doua parţi a obligaţiilor fiscale la impozitul funciar şi/sau impozitul pe bunurile imobiliare pentru anul 2016.

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr.60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA: — livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 pînă la 30 aprilie 2020 inclusiv);

Primarul va putea încheia, în baza deciziei consiliului local și în condițiile legii, acte juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului public sau privat al localității. În Monitorul Oficial din 4 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 266 din 23.11.2018 pentru modificarea Legii privind administrarea publică locală. Totodată, legea prevede că consiliul raional va putea decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului public al raionului, precum și serviciile publice de interes raional, dar și în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului privat al raionului.

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform prevederilor Codului fiscal (CF), nu exonerează persoana sancționată de tragere la răspundere penală, în cazul în care acțiunile persoanei întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni. Codul penal (CP) incriminează acțiunea de evaziune fiscală atât a întreprinderilor, cât și a persoanelor fizice în două componențe de infracțiune: