Prin Hotărârea Judecătoriei mun. Chișinău a fost intentat procesului de insolvabilitate față de SRL „X”. Anterior executorii judecătorești au aplicat asupra entității anumite interdicții. Prin notificarea administratorului autorizat au fost solicitată ridicarea interdicțiilor în baza art. 75 alin.1) lit.b) din Legea insolvabilității nr.149/2012, care stabileste achitările cu debitorul se fac numai prin contul bancar de acumulare, gestionat de administratorul insolvabilităţii/lichidator, însă interdicțiile nu au fost anulate.

Încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit circa 14,7 mld. lei în perioada 01.01.2023-27.03.2023, ceea ce denotă o creștere de circa 2,2 mld. lei sau cu 17,8 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, în această perioadă s-au încasat circa 7,0 mld. lei, ceea ce constituie cu 929,7 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sau o creștere de 15,4 %.

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,

Membrii Comisiei Situații Excepționale au decis, astăzi, stabilirea unor măsuri specifice în domeniul justiției, pe perioada stării de urgență.  Astfel, a fost suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a cauzelor civile, a acțiunilor în contencios administrativ. Excepția o constituie cauzele civile:    - privind eliberarea ordonanțelor de protecție;  - privind luarea în custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia;  - privind confiscarea averii nejustificate în folosul statului;  - privind încuviințarea spitalizării forțate și tratamentului

La eliberarea tichetelor de masă se vor calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale de stat în mărime de 18% de la angajator și 6% de la salariat. Ieri, 16 august, deputații Parlamentului au votat proiectul de lege ce prevede modificări la Legea tichetelor de masă, care prevăd revizuirea tratamentului fiscal al tichetelor de masă.

Persoana fizică a fost angajată prin contract individual de muncă la 1 martie 2018, iar la 15 septembrie 2018 a suferit un accident de muncă. Angajatul a prezentat un certificat medical pentru 45 zile calendaristice. La data producerii riscului asigurat, stagiul de cotizare a persoanei a constituit doar 6 luni. Are persoana dată dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul asigurat este mai mic de 9 luni, în ce mărime şi pentru care perioadă poate fi achitată indemnizaţia respectivă?

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Potrivit punctului 3 din anexa nr.2 la Legea 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitate a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală,

O instituție publică finanţată din buget are datorii către un agent economic pentru livrarea mărfurilor și/sau prestarea serviciilor. La rândul său, agentul economic are restanțe fiscale pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor. Cum influentează datoria instituției finanțate de la buget față de agentul economic, la calcularea penalităților agentului economic pentru neachitarea impozitelor și taxelor.

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?

Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii. Informațiile despre contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și achitate se vor reflecta în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. În Monitorul Oficial de astăzi, 20 septembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 121 din 10.09.2019 cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr.95 din 7 mai 2018 privind aprobarea Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor, a Instrucțiunii de completare a Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor și a Declarației pe propria răspundere privind beneficierea de tichete de masă doar la locul de muncă de bază.

În cadrul ședinței din 6 decembrie curent Guvernul a susținut Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional „Depozitarul public al situațiilor financiare” (SI DPSF) elaborat de către Biroul Național de Statistică,

Conform HG nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal (pct.413), Serviciul Vamal poate accepta o declarație de tranzit pe hârtie în cazul unei defecțiuni temporare a:

Proprietarii vehiculelor înmatriculate provizoriu pentru probe pentru o perioadă de 90 de zile calendaristice ar putea achita o taxă în mărime de 25% din cotele taxei stabilite pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

Guvernanța corporativă reprezintă elementul de bază în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) și contribuie la gestionarea riscurilor aferente acordării împrumuturilor membrilor săi și a depunerilor de economii atrase de la ei.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Excluderea monopolului în cazul prestării serviciului de dializă în ambulatoriu din contul fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a dezavantajului serviciului public față de cel al partenerului privat sunt scopurile urmărite de autorii care au propus proiectul hotărârii de Guvern ce vizează modificarea Hotărârii nr. 574/2013 cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă. Acesta a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 septembrie curent. Astfel, Guvernul va putea iniția și alte proiecte de parteneriat public-privat în domeniul dat, inclusiv în perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat deja încheiat, iar termenul pentru realizarea proiectului va reveni la 12 ani.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, constatăm unele neclarităţi ce ţin de reflectarea sumelor premiului anual în Darea de seamă IPC 18 pentru persoanele care nu au calculate salariu în luna acordării premiului anual din motiv de aflare în concediu de maternitate sau concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.   Există situaţii în care angajatul a activat parţial pe parcursul anului 2020, iar în luna acordării premiului anual nu a realizat activitate şi nu a fost remunerat din motiv de aflare în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?