Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2019 constituie 6975 de lei. Acesta reprezintă un indicator tehnic care se ia în calcul la stabilirea indemnizațiilor de asigurări sociale, a contribuțiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii pentru asigurarea socială a angajaților, precum și a asigurărilor sociale de stat obligatorii din ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor și patronatelor.

În perioada 17-21 decembrie 2018, contabilii din instituțiile bugetare vor fi instruiți în domeniul punerii în aplicare a Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar. Anunțul a fost făcut de secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării procesului de implementare a reformei salarizării.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică.

1. (38.13) Care sunt condițiile aferente desemnării procentuale pentru perioada fiscală 2018?

În Monitorul Oficial din 6 martie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii, Confederația Națională a Patronatului şi Confederația Națională a Sindicatelor au publicat Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă (nr. 17 din 28 februarie 2020).   Aceasta a fost elaborată în scopul asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii, precum și în vederea asigurării evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și a absențelor de la lucru din diferite motive. Astfel, unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, se recomandă să țină evidența timpului de muncă, utilizând următorul model al Tabelului:  

Atât veniturile, cât şi cheltuielile Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) în anul 2019 ar putea contitui peste 7,326 mld. lei, informează Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Proiectul legii FAOAM pentru anul 2019 a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului de administrație al CNAM. Conform documentului, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă ar putea fi păstrată la nivelul ultimilor ani şi va constitui 4 056 lei. De asemenea, va fi menţinută reducerea cu 50% a primei în sumă fixă pentru majoritatea categoriilor de plătitori şi cu 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, în cazul achitării până pe 1 aprilie 2019.

Ieri, 19 august curent, Executivul a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea HG nr. 231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Salariatul entității beneficiază de la începutul anului curent de scutirea sa personală. În urma unui accident, din anul precedent tatăl angajatului a căpătat o dizabilitate accentuată. În urma dezabilității obținute acesta primește alocații sociale în mărime de 2 500 de lei, dar oricum se află la întreținerea fiului.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare un proiect de lege ce prevede eliminarea dificultăților la obținerea permiselor de ședere a investitorilor străini. Reamintim că ultimele modificări ale cadrului legal în domeniul migrației de muncă au avut loc în anul 2017, când a fost optimizat numărul de proceduri și acte permisive. În același timp, analiza și evaluarea legislației în vigoare la capitolul dat a constatat deficiențe practice în aplicare, precum și lipsa unor prevederi clare pentru anumite categorii de străini, cum ar fi administratorii străini ai companiilor nou create sau administratorii companiilor necomerciale etc.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Obligativitatea autentificării notariale a contractului de locaţiune a spaţiului locativ pentru lucrătorii străini ar putea fi exclusă. Proiectul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne ce are ca scop simplificarea procedurii de obținere a dreptului de ședere în Republica Moldova a fost propus spre consultări publice. Documentul derivă din necesitatea reglementării mai eficiente a proceselor migraţionale în aspecte ce țin de imigrarea străinilor în scop de muncă pentru asigurarea intereselor economiei naționale și diminuarea deficitului forței de muncă format pe piața autohtonă în urma emigrării populației de vârsta aptă de muncă.

Articolul 216 alin. (1) din Codul muncii, prevede că angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu persoana care este în căutarea unui loc de muncă şi care nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este un contract de drept civil şi se reglementează de Codul civil şi de alte acte normative.

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

La începutul lunii august, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 15 755 șomeri, dintre care 7876 femei, informează ANOFM. Totodată, de la începutul anului s-au înregistrat în calitate de șomeri 43 171 persoane. Circa jumătate – 20 802 persoane, constituie femei. Pe parcursul lunii menționate, s-a reușit plasarea în câmpul muncii a 902 șomeri, 457 dintre care – femei. La finele lunii august, de ajutor de șomaj beneficiau 1236 persoane, iar 505 primeau alocație de integrare și reintegrare profesională.

Agentul economic vrea sa transfere unei agentii de turism bani pentru o foaie de odihnă, destinată unei persoane fizice care nu este angajată la agentul economic respectiv. Apar urmatoarele întrebari: 1.Trebuie sa reținem 7% la sursa de plată din costul foii la sanatoriu? 2.Daca da, atunci în ce dări de seamă trebuie reflectată suma achitată şi impozitul reținut (IPC18, IALS...)? 3.Persoana fizică care va beneficia de foia la sanatoriu, va trebui să prezinte până la 25 martie 2019 declarația persoanei fizice CET?

1. (29.1.3.5.20) Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere? 2. (29.1.3.7.4) Care este modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare?

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.