1. (29.1.6.45) Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

Viziunile și direcțiile prioritare de dezvoltare economică a Republicii Moldova pentru anii 2017 – 2019 au fost discutate în cadrul întrevederii viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, cu reprezentanții Băncii Mondiale, ONU, Delegației Uniunii Europene, USAID, ADA, IFC, Asistența Tehnică pentru implementarea DCFTA, etc.

Declaraţia aparţine Secretarului General al Uniunii Internaționale a Transporturilor Rutiere (IRU), Umberto de Pretto, care a avut o întrevedere cu Prim-ministrul Pavel Filip. Umberto de Pretto a menţionat amplasarea geografică favorabilă a Republicii Moldova din punct de vedere al dezvoltării transporturilor auto de tranzit, încurajând autorităţile să valorifice pe deplin acest potenţial.

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2017, întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 1,4% mai multe bunuri, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Agentul economic „Z” este rezident al zonei economice libere „Ungheni-Business”. În anul 2014 acesta a investit în mijloacele fixe ale întreprinderii un capital echivalent cu un milion de dolari SUA care a fost atins în trimestrul IV al anului 2014, fapt pentru care a fost scutit pentru o perioadă de 3 ani (2014–2016) de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor produse în zona economică liberă. Totodată, în anul 2017, agentul economic „Z” a mai investit în mijloacele fixe ale întreprinderii un capital echivalent cu un milion de dolari SUA. În contextul celor menționate, poate agentul economic să mai beneficieze repetat de scutirea respectivă?

Securitatea economică, combaterea fraudelor vamale și facilitarea comerțului sunt activități importante ce asigură stabilitatea și dezvoltarea într-o societate. Aceste lucruri sunt realizate cu profesionalism, responsabilitate și devotament, zi de zi, de angajații Serviciului Vamal.

Republica Moldova va beneficia de un grant de circa $4,8 mil. din partea Japoniei. Banii vor utilizați în domeniul agricol. Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri a Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Vasile Bîtca cu Excelența Sa, Masanobu Yoshii, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei la Chișinău, în cadrul căreia s-a discutat despre proiectul de dezvoltare al agriculturii conservative în Republica Moldova, inclus în programul de granturi „Programul de Dezvoltare Socială și Economică”.

Relansarea economică va întârzia încă mult timp. Ceea ce s-a întâmplat în anii 2014-2015 va fi resimțit încă o perioadă lungă de timp. Situația este gravă în principalele sectoare economice ca urmare a ratării reformelor economice, care trebuiau realizate în ultimii ani. Este concluzia Economic Outlook, prezentat de experții IDIS Viitorul.

Aeroportul Internațional Mărculești, ce se află în gestiunea Ministerului Apărării, va fi transmis Ministerului Economiei, care va administra Aeroportul Internațional Mărculești, ce include două componente – însăși Aeroportul Internațional Mărculești, precum și Zona Economică Liberă, care este gestionată de întreprinderea menționată. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost susținut în cadrul ședinței Guvernului de astăzi, 10 iulie curent.

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995. Lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

Astfel consideră experţii centrului Expert-Grup. Expertul Adrian Lupuşor a menţionat la conferinţa „Macro-2017: Moldova în 2030” că „pentru dezvoltarea proceselor progresive în domeniul social şi economic, autorităţile trebuie să urmeze cu exactitate politica declarată a reformelor”. Dialogul public-privat ar trebui să crească în permanenţă, pentru ca şi instituțiile de stat și sectorul privat să poată identifica în mod clar perspectivele reciproc avantajoase și să dezvolte în comun economia. Pentru a spori încrederea cetățenilor republicii, autorităţile trebuie să desfăşoare cât mai eficient posibil trei reforme – a educației, justiției și sănătăţii, a evidenţiat expertul.

18 tineri din raionul Cimișlia au primit diplomele de absolvire pentru cursurile de instruire din cadrul Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), administrat de Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În primele luni ale anului, 150 de tineri din raioanele Comrat, Dondușeni, Strășeni, Edineț și Cimișlia au beneficiat de instruire în domeniul abilităţilor antreprenoriale pentru tinerii, care doresc să-şi lanseze sau să-şi extindă o afacere în localităţile rurale.

Hotărârea Guvernului privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Serbia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, susținută în ședința din 2 august curent, a fost publicată în Monitorul Oficial din 4 august 2017.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a efectuat o vizită la Washington pentru a participa la Ședințele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 10-15 octombrie 2017.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 23 octombrie erau înregistrate 11803 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri vacante, tradiţional, sunt în municipiul Chișinău, unde sunt înregistrate 4822 locuri de muncă libere. În municipiul Bălți agenții economici declară vacante 1141 locuri de muncă.

Compania Draexlmaier Group, unul dintre cei mai importanţi producători de sisteme de cablaje pentru industria auto mondială, va începe producţia la cea de-a treia fabrică din zona economică liberă a Bălţi (ZEL Bălţi) din Republica Moldova în această toamnă. «E vorba de o nouă fabrică, care a fost ridicată alături de cea existentă în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi», a declarat Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălţi, care a negociat această investiţie.

În componenţa Zonei Antreprenoriatului Liber — Parcul de Producţie „Valkaneş” urmează a fi incluse două terenuri atractive pentru investitori. Proiectul de lege ce prevede extinderea zonei a fost votat în lectură finală în şedinţa Parlamentului din 14 iulie. Astfel, zona va fi completată cu 50,3 ha de teren din municipiul Comrat și cu circa 41,96 ha în orașul Ceadâr-Lunga.

Din totalul celor planificate pe componenta economică ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC/DCFTA) ale Acordului de Asociere RM-UE, pentru primul semestru al anului 2017 au fost realizate cu succes 38 de acțiuni, rata de implementare ale angajamentelor asumate a fost de 80 la sută pentru perioada ianuarie-iunie 2017.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în Moldova, la situația din 10 octombrie curent, erau înregistrate 10 758 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri libere sunt în municipiile Chișinău și Bălți – 4255 și respectiv, 1183. În Ungheni sunt disponibile 372 locuri de muncă, în Anenii Noi – 348, în Ialoveni – 322, iar în Orhei – 290.

Pot sau nu pot fi deduse cheltuielile suportate aferent importului de servicii și dacă pot, în baza căror documente? Potrivit Codului fiscal: se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24 alin. (1));în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu (art. 44 alin. (7)).