Personalul din unitățile bugetare ar putea beneficia de un premiu anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2019, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Cuantumul premiilor anuale pentru fiecare salariat va fi fixat în actul administrativ al conducătorului unității bugetare sau al autorității publice respective și nu poate fi acordat salariaților care au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar în cursul anului. Pentru conducătorii unităților bugetare mărimea premiului va fi stabilită de către organul ierarhic superior, dar nu  poate depăși 50% din salariul de bază.

În luna august 2020, prețurile producătorului în industrie s-au majorat comparativ cu luna iulie curent cu 0,2%, față de august 2019 – cu 2,1%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,9%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă în luna august curent prețurile producătorului s-au majorat față de iulie curent cu 0,5%, față de decembrie 2019 – cu 0,9% și s-au redus față de august 2019 cu 0,9%.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Autoritățile intenționează să implementeze un nou concept de dezvoltare regională a Republicii Moldova armonizat la politicile europene din domeniu. Proiectul  de hotărâre pentru modificarea Legii privind dezvoltarea regională  a fost aprobat în ședința Guvernului din 30 septembrie.   Astfel, după cum a menționat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, noul obiectiv general al dezvoltării regionale urmărește creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, incluzând, spre deosebire de prevederile actuale, toate regiunile, nu doar pe cele mai puțin dezvoltate.

„În contextul crizei pandemice, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Foaia de Parcurs privind digitalizarea economiei. Pe parcursul ultimilor cinci luni lucrăm la identificarea noilor rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de business și consumatori, iar dezvoltarea comerțului electronic și digitalizarea tuturor serviciilor pentru business este o prioritate a Guvernului Republicii Moldova”, a declarat Vitalie Tarlev, secretarul de stat al MEI, în cadrul Forumului economic al țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).   Participanții la eveniment au pus în discuție consolidarea cooperării economice în contextul situației pandemice COVID-19, dezvoltarea comerțului electronic,

29.3.2.17. Urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată persoanele, care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății, din veniturile de la darea în locațiune a imobilului de către persoanele fizice? 29.2.5.20. Urmează a fi reflectat în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire?

ODIMM anunță că 300 de femei, inclusiv 200 antreprenoare, vor avea posibilitatea să-și dezvolte abilități noi sau să își perfecționeze aptitudinile în lansarea și gestionarea propriilor afaceri, în identificarea locurilor de muncă și în gestionarea mai bună a propriilor resurse financiare, iar 35 de tinere vor obține granturi nerambursabile care le vor permite să acopere toate investițiile, în cadrul schemei de granturi oferită de ODIMM. Mai mult ca atât, va fi creată și o rețea durabilă cu până la 100 de membre antreprenoare în vederea susținerii reciproce și apărării propriilor necesități socio-economice în fața autorităților.  

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

În curând va apărea de sub tipar ediția nr. 5(60) a P.P. „monitorul fiscal FISC.md”  în care, ca de obicei, vă propunem materiale relevante, actuale și necesare pentru activitatea contabililor, auditorilor, experţilor în domeniul fiscal, analiştilor economici etc.   Noutatea acestui număr este rubrica Sectorul agrar, în care ne-am propus să vă oferim răspunsuri la întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile în acest domeniu.

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Până pe data de 30 iunie 2020, băncile comerciale reeșalonează creditele oferite persoanelor juridice și fizice, a comunicat Banca Națională a Moldovei în cadrul unei ședințe de lucru ce a avut loc la Guvern, fiind examinate mecanismele de reeșalonare a împrumuturilor oferite de băncile comerciale și instituțiile nebancare. Totodată, accesibilitatea procedurii este probată de numărul mare de debitori care au aplicat-o.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 6 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

Proiectul Uniunii Europene „Suport pentru cadrul infrastructurii calității în contextul DCFTA în Republica Moldova” se va încheia la sfârșitul lunii octombrie 2020, iar zilele trecute a avut loc evenimentul de totalizare a rezultatelor obținute pe parcursul a trei ani de activitate, la care a participat reprezentanți ai principalelor instituții și agenții beneficiare.   Amintim, proiectul cunoscut și ca „Proiectul QI” cu un buget total de 3,5 mil. euro a fost lansat în luna septembrie 2017 de către Delegația UE în contextul realizării DCFTA în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai proiectului sunt Ministerul Economiei și Infrastructurii, Institutul Naţional de Metrologie, Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. 

Guvernul identifică soluții suplimentare pentru îmbunătățirea situației financiare a companiilor autohtone, în special celor care au credite angajate la instituțiile financiare. Restricțiile impuse de situația epidemiologică au afectat activitatea practic pe toate domeniile economiei. Executivul e axat pe măsuri capabile să conserve locurile de muncă și să susțină vitalitatea întreprinderilor. În cadrul unei ședințe, premierul Ion Chicu a solicitat informația despre interacțiunea dintre instituțiile financiare bancare, sectorul non-bancar și debitori (persoane fizice și juridice) la capitolul reeșalonării creditelor și renunțarea la sancțiuni pentru întârzierea rambursării.