În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 105 din 26 august 2021 privind modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 216/2015.   Astfel, capitolul III ce se referă la modul de aplicare al Planului de conturi contabile în sistemul bugetar a fost completat cu un subpunctul 3.3.481 ce reglementează operațiunile aferente contractului de comodat, care se încheie doar între două autorități bugetare. Acestea se înregistrează în evidența contabilă, după cum urmează:

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: - livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești [...] (art.93 pct.3)); - obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova (art.95 alin.(1) lit.a)).

În luna aprilie a fost efectuat şi achitat import de servicii. În declarația TVA aceasta sumă trebuie reflectata ân boxa 7 si 14, TVA calculat — înn boxa 8, 15 şi boxa 20, dacă totalul sumei TVA pentru această lună este reflectată in boxa 21 ( spre deducere)? Este greşit, dacă această suma de import de servicii a fost reflectată doar în boxele 14 si 15, rezultatul lunii fiind în boxa 21 (TVA spre deducere în luna ulterioară)?

Rezidenții parcurilor pentru tehnologii informaționale care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale urmează să achite impozit pe venit din profitul perioadei fiscale în curs?   În scopuri fiscale, potrivit prevederilor art.12 pct.3) din Codul fiscal (CF), dividend reprezintă venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic.

Poate fi scutită de TVA întreprinderea municipală care se află în gestiunea primăriei, chiar dacă venitul ei anual e mai mare de 1,2 mil. lei? Sau poate există posibilitatea micșorării cotei TVA, deoarece cheltuielile sunt mai mari decât venitul și întreprinderea generează pierderi?

Care urmează a fi acțiunile agentului economic ce a importat mărfuri, în cazul în care plata aferentă procurării nu a fost efectuată și nu urmează a fi efectuată? Ce se întâmplă cu suma TVA care a fost anterior dedusă?

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal

Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale. 

Regulamentul administrării Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.399/2021, care a fost publicată în MO din 10 decembrie 2021, totodată fiind abrogată Hotărârea Guvernului 418/2000 cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale.   Menționăm, Registrul de stat al evidenţei individuale a fost creat în baza HG nr. 418/2000 şi la etapa actuală este complet funcţional, întrucât toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc pe baza datelor care se regăsesc în acest Registru. Totodată, a apărut necesitatea de a aproba un alt act normativ care să reglementeze modul de ţinere a Registrului în continuare.

Apare obligativitatea depunerii notificării privind inițierea activității de comerț de către administratorii piețelor? Sunt în drept autoritățile administrației publice locale să stabilească pe teritoriul administrat taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii pentru piețe?

Astăzi Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” începe campania de promovare a conformării benevole a contribuabililor în domeniul impozitului pe bunurile imobiliare. Amintim că, conform prevederilor Codului fiscal, persoanele care achită până la 30 iunie al anului în curs suma integrală a impozitului pentru anul fiscal respectiv beneficiază de dreptul la reducerea a sumei impozitului ce urmează a fi achitat cu 15%. Reieşind din faptul că în acest an acestă dată este zi de odihnă, termenul limită de achitare impozitului cu reducere este transferat pentru data de 2 iulie, inclusiv.

”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

Conform art.18 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Modul de contabilizare a stocurilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare este stabilit în SCN „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013, cu modificările ulterioare.  

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal