Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Вендинг (реализация товаров и услуг с помощью автоматов, без физического присутствия продавца) получает все большее распространение и в нашей стране. В соответствии с налоговым законодательством, если есть продажи, их нужно учитывать. Как должен вестись  учет выручки и должен ли каждый автомат снабжаться отдельным контрольно-кассовым оборудованием (ККО)?   На предприятии, владеющем сетью торговых автоматов (вендинговая компания) провели налоговую проверку, в ходе которой проверяющие констатировали восемь нарушений, связанных с использованием ККО: ни один из проверенных автоматов по продаже напитков не выдавал потребителю чек.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

În cadrul Proiectului DanubeChance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în afaceri” a fost desfășurat cel de-al treilea atelier de lucru „Politici și instrumente de suport al antreprenorilor la a doua șansă în afaceri, implementate în țările din regiunea Dunării”, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor de suport al antreprenorilor din țările partenere, experți internaționali, mentori din 13 țări. Republica Moldova a fost prezentată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Asociația Businessului European Vă invita la evenimentul online ”PACKAGING WASTE – BUILDING A SOUND MANAGEMENT SYSTEM. Businesses between responsibilities and benefits”, organizat în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu suportul financiar al Uniunii Europene și GIZ Moldova.   Scopul evenimentului constă în împărtășirea experienței și celor mai bune practici europene și internaționale privind instrumentele economice și fiscale în crearea procesului de management al deșeurilor de ambalaje.

В соответствии с прогнозом Всемирного банка, рост ВВП Молдовы в 2021-2023 гг. составит 3,7-3,8%, инфляция – 4,4-5%, а дефицит бюджета в этом году достигнет 6,3% ВВП. Данные приведены в новой публикации ВБ по региону «Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2021: Data, Digitalization, and Governance».   Эксперты ВБ отмечают, что COVID-19 и засуха 2020 г. спровоцировали значительный экономический спад. По итогам прошлого года  ВВП сократился на 7%. Экономическая активность значительно снизилась, а основными факторами этого спада стали сокращение потребления домашних хозяйств на 7% в 2020 г., а также уменьшение инвестиций.

ISQM 1 și ISA 220 (revizuit) înlocuiesc Standardul privind controlul calității ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe” (în continuare – ISQM 1) și Standardul Internațional de Audit ISA 220 „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”;

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

 În cazul în care în actul de control s-a constatat încălcarea de efectuare faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei. 

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Профессиональные бухгалтеры вносят огромный вклад в развитие экономики на региональном, национальном и международном уровнях. В принципе, это утверждение звучит логично и особых возражений не вызывало и раньше, просто теперь это получило доказательство благодаря исследованию, результаты которого показали, насколько этот вклад в действительности весом.   Исследование было проведено Международной федерацией бухгалтеров (IFAC) в сотрудничестве с Центром экономических и деловых исследований (Centre for Economics and Business Research, CEBR).

С 1 января 2021 г. в Молдове платежи наличными между предприятиями будут ограничены суммой до 100 тыс. леев в месяц, при этом размер одной операции не сможет превышать 10 тыс. леев, а с 1 мая 2021 г. предприятия не смогут получать от граждан платежи наличными в сумме более 100 тыс. леев по каждой операции по реализации товаров или услуг.  Соответствующие изменения в Закон о предпринимательстве и предприятиях приняты в рамках проекта налоговой политики на следующий год и опубликованы в «Monitorul Oficial» 22 декабря.   К предприятиям, учреждениям и организациям, независимо от их вида собствен-ности и организационно-правовой формы,