Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condițiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internațional.

Bunurile infracţionale, în special cele asimilate corupţiei şi spălării banilor, vor fi recuperate. Proiectul privind înfiinţarea Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale a fost votat în lectură finală.

În acest sens a fost elaborat Proiectul legii privind recuperarea bunurilor infracționale, care prevede instituirea Serviciului Recuperarea Bunurilor Infracționale. Scopul proiectului constă în dezvoltarea capacităților și instrumentelor necesare recuperării bunurilor infracționale, în special din infracțiunile de corupție și spălare de bani.

Victimele represiunilor politice, care şi-au pierdut bunurile în urma naționalizării sau confiscării lor, vor obține un ajutor financiar sub formă de compensaţie pentru recuperarea valorii acestora. O decizie în acest sens a fost luată de către Executiv, prin aprobarea a două hotărâri de alocare a mijloacelor financiare.

Legea ce se referă la crearea Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a fost publicată în Monitorul Oficial, nr.155-161 din 19 mai 2017. Conform actului legislativ intrat în vigoare, în scopul recuperării bunurilor infracţionale va fi creată, în calitate de subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, iar bugetul acesteia va fi reflectat separat în bugetul Centrului Naţional Anticorupţie.

Inspecția de Stat în Construcții nu are pârghii legale pentru a aplica amenzi companiilor care au încheiat contracte cu instituții publice și care sunt suspectate că au majorat artificial volumul lucrărilor. Curtea Constituțională a emis o decizie în acest sens.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Serviciile specializate ale Vămii au deconspirat o schemă infracțională de folosire abuzivă a facilităților prevăzute de Legea nr. 280 din 16 decembrie 2016, care le oferă posibilitatea rezidenților care au introdus până la data de 1 noiembrie 2016 autoturisme cu numere de înmatriculare străine să le plaseze în regim vamal de import cu achitarea accizei în mărime de 30% din cota accizei stabilite pentru anul 2016.

Ediția nr. 4 (38) a revistei a ieșit de sub tipar. Tradițional, vă propunem o serie de articole elaborate de autorii noștri, în care veți găsi răspunsuri și exemple practice la anumite situații întâlnite în activitatea cotidiană, fie că sunteți specialist practician – contabil, auditor, finansist sau contribuabil.

Directorul General al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie a prezidat ședința de bilanț pentru primele 11 luni de activitate, în cadrul căreia a fost prezentată o analiză amplă a indicatorilor de bază ai organului vamal. Analiza efectuată include informații privind structura veniturilor per sistem, dar și pentru fiecare birou vamal în parte, categoriile de mărfuri cu cea mai mare pondere a taxelor încasate, evoluția majorării valorii în vamă, valoarea veniturilor percepute de la persoane fizice etc. Totodată, raportul analitic mai conține și date statistice cu privire la activitatea antifraudă, cauzele instrumentate, suma amenzilor aplicate și valoarea mărfurilor reținute.

În activitatea sa, SFS are menirea de a asigura o bună administrare fiscală care reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile, precum şi de efectuarea acţiunilor de urmărire penală în caz de existenţă a unor circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale.

În Monitorul Oficial nr. 441-451 din 16 decembrie 2016 a fost publicată Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.

IFS pe mun. Chişinău anunţă despre comercializarea produselor din carne şi anume: Aripi de găină în cantitate de 4296 kg.

Percepţia populaţiei că nu se face nimic în sensul combaterii corupţiei rămâne neschimbată din cauza sancţiunilor prea blânde şi fiindcă nu se confiscă averile celor condamnaţi pentru corupţie. Vicedirectoarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Cristina Ţărnă, a declarat la cea de-a XI-a Conferinţă Naţională Anticorupţie că optează pentru înăsprirea sancţiunilor şi pentru aplicarea confiscării extinse a averilor celor corupţi, transmite Ipn.

Ministerul Justiției propune o inițiativă legislativă prin care delegă Procuraturii dreptul de a declanșa urmărirea penală în cazul infracțiunilor depistate de FISC și care au fost săvârșite în proporții deosebit de mari.

Declaraţia a fost făcută de premierul Moldovei, care a menţionat că pachetul de legi pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa parlamentului, pe lângă faptul că sunt importante pentru ţară, mai reprezintă o parte din precondiţiile FMI pentru semnarea unui nou acord cu fondul, existenţa căruia va debloca finanţarea externă a ţării noastre.

IFS pe mun. Chişinău anunţă despre comercializarea produselor din carne şi anume: Tîrtiţă de raţă în cantitate de 768 kg şi Tîrtiţă de gîscă în cantitate de 744 kg. Bunurile respective sunt propuse spre comercializare agenţilor economici din domeniu producerii, exportului, comercializării produselor din carne la preţ de 8,00 lei pentru 1 kg.

Centrul Național Anticorupție solicită Parlamentului adoptarea Legii privind recuperarea bunurilor infracționale și de modificare a legislației conexe. Propunerile legislative au fost discutate în cadrul audierilor parlamentare, organizate la iniţiativa Președintelui Parlamentului Andrian Candu, în cursul cărora au fost examinate progresele și restanțele în implementarea cadrului legislativ care reglementează domeniul justiției.

IFS pe mun. Chişinău anunţă despre comercializarea produselor din carne şi anume: Tîrtiţă de raţă în cantitate de 768 kg şi Tîrtiţă de gîscă în cantitate de 744 kg. Bunurile respective sunt propuse spre comercializare agenţilor economici din domeniu producerii, exportului, comercializării produselor din carne la preţ de 14,40 lei pentru 1 kg şi la preţ de 16,20 lei pentru 1 kg respectiv. Condiţii de comercializare – prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei. Detalii: www.bursa.md.

Una dintre sarcinile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este depistarea și aducerea în cadrul legal a contribuabililor care desfăşoară ilicit activitate de întreprinzător, aplicând toate pârghiile legale posibile.