Toate autoritățile/instituțiile bugetare subordonate Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal al capitalei (CMС) vor fi obligate să aplice Politica de contabilitate unică (Politica). Direcția generală finanțe a CMС a elaborat proiectul Politicii în scopul implementării recomandărilor Curții de conturi, care au fost expuse în Raportul auditului asupra raportului financiar al municipiului pe anul 2017. Documentul urmează a fi aprobat în cadrul ședinței CMC.     Politica a fost elaborată conform prevederilor Legii contabilității nr.113/2007  și în baza OMF nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

În practica comercială se întâlnesc multiple situații specifice, neordinare de vânzare a mărfurilor, pentru care apare necesitatea de a găsi o soluție optimă în scopuri tarifare.

Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Potrivit art.6 lit.b) al Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, unul din principiile generale pe care se bazează contabilitatea şi raportarea financiară este contabilitatea de angajamente, care prevede recunoașterea elementelor contabile pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau al compensării sub altă formă.

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat, inclusiv cei din sectorul agricol, obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora. Ținând cont de faptul că îngrijirea şi întreținerea plantațiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu articolul „Perfectarea documentară a costurilor în subsectorul pomicol”.  

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

Obiectivul de bază al oricărei entități economice este obținerea performanței economico-financiare, care se evaluează: pentru sectorul corporativ – pe baza profitului, pentru sectorul bugetar – pe baza rezultatului financiar, obținut prin

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

Potrivit prevederilor anexei nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi care plătesc angajatului –conducător auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate), calculează şi achită lunar, până la data de 25 a lunii premergătoare celei de gestiune, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), stabilită de legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul de gestiune.   Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, CAS în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) este stabilită în mărime de 12838 lei, respectiv, taxa fixă lunară constituie suma de 1069,83 lei.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Legea nr. 200/2010), obiectivul căruia este facilitarea procedurii de acordare și prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM, prin reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la 4 la 1, iar a investiției minime de la 60 la 30 salarii medii lunare, a fost susținut de Guvern de principiu.

Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii supra  unor aspecte ce ţin de corelarea datelor declarate în dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat.   Astfel, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM 19 „Informație privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă". Art. 5 alin (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale,

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).